Parfum de leagan

Acum doua saptamani am participat cu "parfumul desertului", week-end ul acesta tema este "parfumul leaganului"- din pacate acum jumatate de ora am vazut si nu am avut timp decat sa schitez ceva. Le urez fetelor de la Clubul povestii parfumate, o primavara parfumata, plina de culoare si soare.

Erau atatea mirosuri in jurul ei, in fiecare zi altele: de lemn ars in soba, de ciorba, de pamant, de umed, de cearta, de mizerie. Vocile se schimbau, dar parfumurile erau mereu aceleasi. Si mai era mirosul painii, pe care o manca pe ascuns, bucata cu bucata, firimitura cu firimitura cand prindea o bucata. Bratele se schimbau. Pisicile costelive din curte se schimbau, dar pareau mereu aceleasi fara nume…murdare si miaunande. Cainii erau mereu in lat, si se invarteau in cerc – un transeu perfect sapat in noroi. Culorile peretilor erau violente: albastru, mov, verde, geamurile mici, fetele de masa din plastic stralucitor. Fusese o iarna grea spuneau adultii, ba ningea, ba burnita…primavara a venit tarziu, soarele zvanta curtea, pisicile se intindeau de placere si parfumul pamantului coplesea toate celelalte mirosuri si mai era un miros. Mirosul unor palme cu fata spre soare intinse spre manutele mici, parfumul unor departari pline de promisiunea unor zile pline de soare, de culoare, de siguranta. Parfumul acelui moment in care intinzi mainile inconstient spre alte maini care sunt acolo doar ca sa te sprijine, sa te ridice, sa te aline – parfumul mamei, a leaganului, parfumul de acasa: mirosul de cersafuri proaspat spalate, a painii calde, a merelor coapte, a rasetelor, a viselor vegheate, a jocurilor… era parfumul mierii si a cremei de maini. Leaganele miros a crema de maini, mereu intinse cu fata spre soare, spre mainile mici.

Crema de maini a leaganului

L'air du temps - un parfum al mamelor frumoase, elegante, tinere - al mamei mele