Oameni buni

M-a intrabat cineva de alta nationalitate cum suntem noi, romanii si i-am zis ca umani.
Aseara, unui prieten i s-a stricat masina in mijlocul strazii. Fiind o problema mai grava a asteptat o platforma. In decurs de 35 minute, 9 soferi au oprit si s-au oferit sa il ajute, sa impinga masina, sa o traga mai incolo, iar 2 dintre ei sa il traga cu o sufa.
Asta iarna am derapat intr-un sant pe un drum intre sate. Un sofer care a trecut pe langa noi s-a intors sa ne ajute, cineva de la o casa, ne-a vazut pe geam si a venit cu o funie sa ne traga cu masina lui.
Acum cativa ani mi s-a facut rau pe strada, m-am asezat pe vine - cineva mi-a adus o lamaie, cineva a cumparat o apa minerala, cineva a chemat o farmacista dintr-o farmacie din apropiere.

Si gestul care m-a impresioant cel mai tare -  eram la o trecere de pietoni in centrul orasului, pe o strada f. aglomerata cu multe benzi. O doamna cu picioarele foarte strambe si bolnave, cu doua carje astepta si ea printre o armata de oameni sa treaca strada. Absolut toti, fara sa ne uitam unii la altii ne-am adaptat ritmul pasilor in ritmul ei, se facuse de mult rosu dar nici un sofer nu a indraznit sa claxoneze.
Poate ca asta se intampla des si in alta parte, dar Iasul e un oras cu peste 400 mii de locuitori, nu e un orasel mic unde se cunosc toti si e firesc sa se ajute, in genere nu vrem sa avem de a face cu nimeni, nu vrem sa fim deranjati...