Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

duminică, 10 februarie 2019

Yarn along+Zero waste home


Yarn Along
A tricota inseamna sa-ti impletesti gandurile pe andrele, sa le ordonezi frumos, sa le deznozi si sa le eliberezi din inchisoarea mintii. Sa incetinesti ritmul, sa fii doar tu cu tine. Firul este Nepal : lana si alpaca, culoarea auriu (in realitate e ocru), andrelele nr. 6. Desi n-am unde purta pulovere, pe acesta ma vad purtandu-l la blugi si conversi:)

De citit citesc Zero Waste Home...am ajuns la jumatate, are muuulte chestii de bun simt si faine, e un semnal de alarma pentru atata risipa de de toate si ofera si solutii multiple, dar si multe chestii duse la extrem ... Sa renuntam la pungile de plastic, sacii menajeri, hartia de bucatarie, servetele de hartie, diverse ambalaje, sa economisim energie si apa...e de bun simt. Mereu ma gandesc ca mult dupa ce o sa mor eu plasticariile pe care le folosesc vor trai inca sute de ani. De produs nu produc nimic pentru pamant, nu platez nimic durabil, dar muntele de plasticuri ramane dupa mine.
Solutiile ar fi sa incercam sa le reducem, destul de dificil pentru ca tot ce cumparam vine intr-o tavita de plastic, care-i intr o punga de plastic, care ajunge intr-o sacosa de plastic. Iar alternative de hartie/panza sunt prea putine...doar la vrac si nu prea ai de unde/ce cumpara la vrac. Am sa incerc un experiment ca sa vad ce si cat si cum se poate fara ambalaje...fara majoritatea;).
Sunt lucruri pe care nu le putem face si lucruri pe care le facem in virtutea inertiei, deoarece nu ne-a invatat nimeni alternativa si nici noi nu ne-am gandit la ea, sau ca mine, am tot amanat.
Un lucru care-mi place tare la carte: propavaduieste sa ai putine obiecte, sa nu arunci mancare, sa nu faci risipa, sa economisesti banii pe obiecte, sa iesi mai mult afara si...preferata mea: sa faci cat mai multe cu mainile tale.
 Am avut senzatia ani de zile ca succesul si sa o duci bine inseamna multe gadgeturi, acum incep sa vad ca ne acapareaza si ne oboseste prezenta mult mai tare decat lipsa lor. Cred ca un frigider, un aragaz, o masina de rufe, un fier de calcat sunt suficiente intr-o casa normala. Daca aveti copii care stau singuri acasa si nu pot folosi aragazul, le mai trebuie un cuptor cu microunde. Daca va place sa aspirati (eu prefer sa dau oricand cu mopul), poate si un aspirator. Daca nu aveti balcon sa uscati rufele, un uscator si tot asa...
Eu incep sa ma intorc la a face lucrurile manual de ceva vreme...e tot un mod de terapie, daca il privim ca pe un timp castigat si nu pierdut, ca un ritual nu ca pe o corvoada.  Am nevoie de treburile acestea rutiniere pentru a ma echilibra, pentru a ma debarasa da tot ce e in exterior si a trai in interiorul casei noastre, in interiorul meu. Eu sunt dezordonata genetic, asa ca sa orgonez lucrurile in afara mea, ma ordoneaza si in interior. E un mod de a-mi exersa rabdarea.
Am inceput un proces de sortare si debarasare ca niciodata, am inceput sa renunt la multe micutenii fara rost pe care le mut de colo colo si le sterg de praf (e o exagerare, ca eu nu prea sterg praful) si, cel mai grav, imi ocupa spatiu pe care-l pot folosi la altceva, la ceva util si frumos cu adevarat, sau...umplu un spatiu a carui suprafata goala ar insemna de fapt liniste si echilibru.
Am inceput sa vad plastic peste tot... :)), am inceput sa ma gandesc la alternative sanatoase la ceea ce folosim zi de zi.
Planuiesc sa fiu atenta cum si de unde cumpar, care-s alternativele viabile de a cumpara fara plastic inutil si mai ales planuiesc sa vad ce cumpar, ce aduc in casa noastra.
Planuiesc sa gradinaresc mai mult anul acesta, sa fac curtea sa arate mai uman, nu asa de salbatica pe cat este acum, nu sper sa mancam de la noi din curte, in afara de oua de la gaini, dar, macar patrunjel si leustean si busuioc si cimbru si nisite ardei iuti sa fac dulceata (anul acesta planuiesc sa mi pun manusi si sa tai ardeiii nu sa-i dau prin masina).
Am sa platez un alun, pentru ca au coroana superba si un tei si un agud si am sa-mi fac straturi inaltate. Daca-mi plac, la anul le inmultesc, daca nu...asta e:). Cand eram copil i-am spus bunicului meu ca-mi plac teii, si a doua zi era un tei plantat la poarta. La fel cand i-am zis ca-mi plac duzii, in anul urmator cred ca a pus 5 duzi...
De cand ne-am mutat la tara, mereu oscilez intre a ne muta inapoi la oras, in tot acel confort si independenta si a sta aici, unde e atat de liniste si frumos. Toate avantajele statului la oras...se anuleaza in momentul in care ma uit pe geam. Asa ca, pentru moment mai stam:).
Slow movement here I come:)

10 comentarii:

  1. Si mie mi-ar placea sa fig din oras. Nu mai suport aglomeratis, galagia, mizeria...

    RăspundețiȘtergere
  2. Oh,Anca,uneori zic ca as vrea sa fug la oras sa am totul la indemana,dar nu mi-as parasi coltul de rai,am mai multa treaba aici si nu stiu ce m-as face la oras.Am plantat si noi alun,dud,castan,dar inca nu avem rod.In primavara planuiesc sa plantez capsuni,sa ii avem mereu la indemana.O saptamana frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga mea draga... S ar putea sa nu mai oscilezi daca te apuci de gradinarit,cine stie... Recunosc ca nu inteleg ce vrei sa spui prin confort si independenta la oras, eu prin confort inteleg sa ai un aer curat, o apa buna, liniste, fara vecini sus-jos-dreapta-stanga, o priveliste frumoasa si spatiu... Cat despre independenta, nu stiu, cat timp am facturi de peste tot de platit, nu prea ma pot simti independenta...😊
    Minunate painicile, mmmmm!
    Maria

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma prinsese de nas un pic lenea, dar acum parca mi-a venit cheful de treaba dupa ce am citit postarea ta. Ce ma bucur ca scrii!!! Hai sa scriem mult... cat mai mult! ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. am citit cartea acum 4-5 ani, primit cadou si trimis mai departe cadou - mi-a confirmat ca nu sunt singura pe drumul asta, si ajutat sa gasesc muuulte mici solutii.

    Altfel, vreau mai multe poze si sa ne zici despre jacheta de sub carte, din poza ;) . F. frumos arata ce vad acolo!

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu am inceput sa reciclez plasticul, hartia si metalul. Nu stiu cata greutate are masura asta, dar o fac. Asa am constatat ca TOTUL e invelit in plastic. Alternative de a cumpara fara plastic/vrac sunt putine. De prin piete sa iei legume/fructe/oleaginoase etc.sau in cantitatin mari ulei/masline/otet/sare/zahar...sa nu fie multe pachetele si sticle, ci una singura si buna. In rest, poate gatitul mult in casa.

    In rest, simplitate, cum zici. Electrocasnice putine si de baza, haine putine si de calitate...etc. Carti imprumutate de la bibloteca judeteana...

    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  7. thank a lot for your internet site it aids a whole lot.

    RăspundețiȘtergere
  8. Ramai la sat!!! Ai confortul unei minti linistite si al unor ganduri netraversate de zgomotul unui oras...

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu am fost obligata intr-un fel sa citesc cateva carti despre sanatate. Dar pe scurt sa stii ca persoanele "confortabile" si gurmande nu traiesc mult:) Daca punem la socoteala poluarea, stilul de viata (confortul), alimentatia....Faptul ca stai la sat e crede-ma mana cereasca! Nu stiu cat timp petreci in oras, dar faptul ca poti gradinari ceva, ca dimineata aerisesti fara ca tot praful si noxele din oras sa iti intre in casa, ca iti coci propria paine, ca faci sapun, ca auzi primavara pasarele ciripind ( la noi la bloc au taiat toti copacii , asa ca idee, nu astept primavara ca cine stie ce se mai trezesc sa taie, vara cel putin in fiecare saptamana taie iarba o lasa la 2 cm, ca ii deranjeaza). Ziceai ca auzi si clopotele de la biserica...stiu ca nebunia asta de oras, atractia, obisnuinta e uau, dar pe termen lung ne distruge incet incet...
    Irina tot ce stiu despre tine este de pe acest blog, si imi esti tare draga, sa nu crezi ca ce ti-am scris mai sus e sub forma de cearta sau ceva, nu, vreau sa iti arat ca ai o mina de aur , pentru ca unii lucreaza o viata intreaga ca sa poata sa isi ia o bucata de pamant si construiasca o casuta, iar cand apuca sa o faca, deja sunt prea batranai sau prea bolnavi sa se mai bucure de ele...
    "nu sper sa mancam de la noi din curte"- ba da spera, si cu pasi mici vei reusi...
    "Asa ca, pentru moment mai stam:)"- daca tine numai si numai de tine, stati pentru totdeauna, caci pentru altii e doar un vis frumos..

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...