Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 2 februarie 2019

Imi fac viata mai frumoasa - I

O prietena imi spunea ca i-a recomandat terapeutul sa-si ia zilnic cateva minute singura. Sa-si lase copiii la tv sau telefon si ea sa stea cu sine, ceea ce n-a mai facut de vreo 10 ani (nu cand spala baia, sau taie ceapa pentru ciorba...).
Asa am inceput sa facems chimb de idei, sa-mi spuna ea, sa-i spun eu ce fac ca sa-mi infrumusetez viata, pentru ca viata mea e intr-o goana nebuna: ma duc la serviciu ca tot omul de la 7:30-4:30, apoi martea, joia si vinerea, ma duc la scoala pana la ora 20. O pescuiesc repede pe Ilinca de la bunica, vin acasa, fac de mancare, dus, mai strang prin casa, fac pachet pe a doua zi, ma bag in pat, citesc sau tricotez cateva minute si o iau de la capat. In week-end citesc/invat tricotez, fac proiecte pentru scoala, mai fac lectii cu Ilinca, mai iesim in oras, mai scriu pe blog). Uneori ma duc la cate un curs, sau formare care-mi mananca si week-end-ul.
Vorbeam cu medicul de familie si mi-a zis ca daca faci multe, multe faci (iti vei gasi timp pentru toate, daca faci putine, putine faci, ca ai impresia ca ai timp pe care-l pierzi).

Ce trebuie sa invat (ma lupt cu asta), ca doar bine e suficient, ca daca esti perfectionist nu-ti ajuta la nimic si de multe ori vei renununta sa faci un lucru doar pentru ca nu esti perfect pregatit, sau crezi ca nu esti suficient de bun, 50% din reusita inseamna doar sa te prezinti (examen, intalnire...). Nu sunt adepta mediocritatii, dar perfectionismul de multe ori m-a impiedicat sa fac o multime de lucruri si am ratat o alta multime de experiente. Majoritatea, nu dintr-o dorinta de cunoastere sau dezvoltare, cat din orgoliu. Asta se aplica in toate, la serviciu, la scoala, acasa, in treburile casnice, in relatiile cu copilul... Cu cat te straduiesti mai mult si faci totul crispat s-ar putea sa pierzi distractia, si sa devii incrancenata cum devenisem eu.

Pentru a avea putin timp pentru mine si a nu fi stresata, incerc sa ma organizez. Un mod de a ma organiza pe care-l folosesc deja de cativa ani, foaaaarte adaptat este bullet journal, am scrise in el orice tembelism imi trece prin cap, programari, planuri, de cumparat, de ne cumparat, dorinte, citate, un diet tracker, lista de carti, locuri de vizitat, idei, cadouri, buget, orar... Dupa ce am cautat agenda ideala, de la 45-200 lei, pentru ca am spus ca nu mai cumpar prostii, folosesc ceea ce am, am scos din biblioteca un caiet pe care-l tineam de ani de zile (mai am si altele pentru urmatorii 10 ani cel putin) si m-am apucat de scris pe el, adaptandu-l.

Sortez si arunc/donez/vand. Am scapat de multe lucruri inutile din casa(pe unele le-am donat, pe unele, cum ar fi robotul de bucatarie extra pe care-l aveam, l-am vandut de data trecuta cand am scris postarea), pe altele care-mi sunt dragi cand le vad si nu sunt asa sigura ca le pot dona sau arunca, le-am pus in cutii ca sa ma gandesc mai tarziu. Nu-mi lipseste niciuna:)).Scapa de tot ce inseamna balast si-ti umple casa camera geanta biroul, sertarele, masina. Pastreaza totul cat mai simplu. Bucura-te de obiectele frumoase pe care le ai! Nu le tine! Creez ritualuri - rutine placute: imi macin cafeaua dimineata (eu reusesc asta doar in week-end), folosesc un ibric si o ceasca frumoasa care-mi aduce bucurie (pe care o folosesc oricum din muntele de cani, cescute canite), fa-ti un ceai in fiecare seara - acum mi-l face Ilinca la microunde, e un mod placut de a-mi incheia ziua (momentan beau unul de fenicul de la Lidl; la DM este unul care are si fenicul si anason si eu ador anasonul; dar tot de la Lidl, la saptamana turceasca este un ceai de mere absolut mi nu nat. Eu prefer ceaiurile de plante celor de fructe, dar cel de mere e cu adevarat bun (poate sunt nostalgica: am baut ceaiul acesta intr-o cafenea pustie pe malul unui lac din Turcia, fix cand soarele apunea dincolo de munti si era o liniste si o lumina ireala... momentul acela cand esti indragostit, ti se pare ca esti nemuritor si ai vrea sa-ti tii respiratia ca sa opresti totul, sa poti memora clipa).

Am locul meu. Pentru mine e foarte important acest aspect. Cand eram copil imparteam camera cu fratele meu si mereu mi-am dorit camera mea. Asa ca, indiferent daca am locuit sau nu cu cineva si nu am putut sa am o camera doar a mea, am avut un colt doar al meu, un birou doar al meu, un scaun doar al meu, un dulapior de pus atele si culorile si nebuniile doar al meu. Spatiul personal este foarte important pentur fiecare, oricat de aglomerata ar fi casa: si pentru copii si pentru adulti. O perna langa calorifer unde sa stai cu cana de ceai si cartea in mana, este suficient de cele mai multe ori. Dar locul acela sa se stie ca e revendicat :). Mie imi place mult sa stau pe jos, de altfel nu stiu daca intr-un an stau 3 ore pe canapea. In spatiul acesta pot face ce vreau, am lucrurile personale si dragi, petrec timp doar cu mine si cu Dumnezeu.

Ma rog, meditez - de cateva zile, stau pe covor in pozitie de meditatie, cu ochii inchisi si incerc sa fiu atenta la respiratie pe ritmul rugaciunii. Nu prea-mi iese:)), dar perseverez. Sa-mi golesc mintea este pentru mine ceva imposibil, dar ma straduiesc sa inlocuiesc toate gandurile parazite cu aceasta rugaciune simpla si minunata "Doamne Iisuse Hristoase...". In prima seara, dupa ce Ilinca s-a culcat, m-am asezat frumos jos, am inchis ochii, am inceput (primul gand: sa vezi ca Ilinca si-a luat telefonul si se joaca pe el, deschid ochii si verific telefonul care era la mine pe biblioteca. Bun. Iar ma gandesc la rugaciune, nu zic prima silaba si-mi amintesc ca n-am dat mancare la caine si la matele de afara. Imi dau ochii peste cap si continui, imediat imi amintesc ca sunt niste oua in frigider si am sa le fac niste ochiuri, continui, deschid ochii si vad o multime de scame pe covor, abia m-am abtinut sa nu le culeg, continui si simt ca incepe sa ma doara un genunchi... Si uite asa din cele 5 minute ale mele de meditatie nu au fost nici 5 secunde cu mintea unde trebuie... Perseverez.

Am un hobby- pentru mine este vital sa fac ceva cand stau degeaba, in timp ce-mi practic hobby-ul imi ordonez gandurile, ma descarc, analizez si reanalizez, meditez, ma rog, visez...e o forma de terapie foarte eficienta. Beneficiile unui hobby sunt imense, fie ca desenati, tricotati, bricolati, faceti prajituri, framantati aluat, vopsiti, gradinariti... orice munca cu mainile, care implica atingerea si manipularea unor materiale, a unor texturi, miscari rutiniere aduce beneficii nebanuite. Faceti ceva ce v-ati dorit sa faceti dar n-ati avut timp: scoateti masina de cusut, sapunariti, faceti briose demne de masterchef si duceti la serviciu, pictati un tablou, plantati ierburi aromatice pe fereastra, faceti martisoare impreuna cu copilul - nu trebuie sa fie opere de arta, doar sa va bucure activitatea.


Continuarea dragele mele...in episodul de maine :)

16 comentarii:

  1. Sunt de acord cu tot ce ai scris si-ti doresc sa reusesti! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Anca, dar de ce sa iti golesti mintea de orice gand, cand poti sa o umpli cu frumusetea Domnului? Lauda-L pe El cu voce tare pentru tot ce a pus in viata ta, cu cuvintele tale, nu neaparat rugaciuni scrise de alti oameni...incearca, inchide ochii si concentreaza-te la El. Multumeste-I pentru lucrurile simple. Sunt sigura ca I-ai multumit pana acum pentru multe, nu spun ca nu ai facut-o pana acum, ci doar iti spun ca meditatia gen yoga nu este de la Dumnezeu. Nu Ii aduce slava Lui, ci doar noua. Cu drag iti spun toate astea. Nicaieri in Biblie nu vei vedea acest tip de meditatie - gen yoga - ci dimpotriva, oamenii Il laudau pe Dumnezeu pentru tot ce face El, pentru cum este El. Am indraznit sa iti scriu acest comentariu pentru ca citind postarile tale de-a lungul timpului (cand ai ales sa nu mai scrii pe blog mi-a parut tare rau), am observat ca esti credincioasa. Te imbratisez, Roxana.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. gandurile iti fura rugaciunea, de obicei, de aceea si ,lupta,, cu ele.

      Ștergere
    2. Eu incerc sa ma rog mai altfel, mai cu gandul aici. Mi s a intamplat sa nu mi amintesc daca m-am rugat seara, de asta incerc sa o fac mai prezenta...sa mi adun gandurile...

      Ștergere
  3. Buna! Cum se numeste firul acesta? Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se numeste Nepal, culoarea este auriu, desi el e ocru. L-am cumparat de pe atelierul domnitei.

      Ștergere
  4. Cat de mult ma bucur ca te-ai intors! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Pt "Proverbe" -Roxana
    Poate ar trebui sa citesti cu mai multa atentie, Roxana draga, fiindca Anca scrie clar ca vrea sa si goleasca mintea pentru a spune rugaciunea "Doamne Iisuse..."! Nu stiu unde ai citit tu ca ar practica ea yoga! Credinciosii de obicei citesc cu atentie si nu prea se inghesuie sa propovaduiasca...
    Maria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasand deoparte subiectul de dinainte, Anca, iti doresc multa binecuvantare si tie si fetitei tale Ilinca. Alaturi de tine a primit in dar o copilarie tare frumoasa! Cu drag, Roxana.

      Ștergere
    2. :) Multumesc, eu am primit mult mai mult de atat. Am primit calitatea de mama, care bate orice altceva;)

      Ștergere
  6. Bine, Maria, daca la asta s-a referit atunci este foarte bine. Nu am spus ca practica yoga, ma refeream ca genul asta de golire a mintii este gen yoga. Am dat doar o idee..in loc sa spui o rugaciune pe dinafara, poti vorbi direct concentrandu-ti gandurile in a-L lauda pe Domnul, de exemplu. Concentrandu-te la atributele lui Dumnezeu, celelalte ganduri nu mai au loc si ele. El e prea mare ca sa mai fie loc si de altceva :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Imi place mult seria aceasta (I +II) si imi place titlul si mai tare:) Citisem undeva doua chestii : prima ca noi suntem singurii care putem decide daca ceva ne supara sau nu, iar ceea ce eu am realizat este ca iau asupra mea griji si probleme care nu sunt ale mele, dar foarte greu am constientizat asta, cand deja am ajuns la limita aia, de sus...A doua este expresia : "Astazi, aleg sa fiu fericita". Acum o am si pe a treia: "Imi fac viata mai frumoasa". hi hi
    O zi frumoasa si insorita iti doresc:*

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...