Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

duminică, 20 ianuarie 2019

Maxi/mini(malist)

De multi ani, de cand am inceput sa strang diverse mi-am dorit sa simplific, sa fie totul clar si ordonat, mai ales ca eu sunt o persoana total dezordonata.
Cred ca multe din lucrurile pe care le-am adunat au fost o reminiscenta a comunismului si a adolescentei si tineretii fara prea multe lucruri.
E ceva tare ciudat cu noi, acumulam pentru placerea de moment, care e din ce in ce mai mica si ne amintitm cu drag ca de o perioada fericita perioada din tinerete cand aveam atat de putine lucruri, cand mancam paine cu gem si ne luam o pereche de sandale o data la 3 ani, nu 10 perechi pe sezon.
Aseara am fost la o prietena care s-a mutat intr-un apartament mic si cochet, aproape gol...minimalist la propriu, nu doar in intentie:)) (ca la mine).
Un mod eficient la mine de a scapa de lucrurile de prisos a fost mutatul des (o data la cativa ani). De cate ori te muti, arunci lucrurile stricate, cele pe care le tot inconjori, cele pe care le tii in debara si prin dulapuri ca na, nu poti sa le arunci, dar nu stii cui sa le dai sau ce sa faci cu ele, is bune, au costat mult, ti-ai cumparat noi...
Azi ma uitam la mine in camera si ma gandeam ca am o banca asa de faina cu sertare dar pe care nu o pot folosi, pentru ca deasupra sunt stivuite multe, iar in sertare...stau lucruri cu care nu stiu ce sa fac (de ex un animal de plus primit acum 100de ani, dar simt ca aruncand obiectul jignesc persoana, plus ca-mi place; nu ma uit niciodata la el, dar stiu ca e acolo...).
Sau am prea multe ceainice, sau tea for one. Ma gandesc mereu cum am sa servesc eu pe cineva care vine in vizita si sunt si asa de frumoase si greu de aruncat/dat...Inclusiv cutii de pus cafea, zahar, desi eu fac de ani de zile acelasi gest si scot zahar/cafea din aceleasi recipiente, pe restul doar le depozitez si trebuie sa le fac loc, sa le sterg din cand in cand...
Sau o tigaie imensa si incomoda din fonta, care a costat o suma infernala, dar dimensiunile sunt total anapoda(in magazin toate par mici si numai potrivite, dar pana acasa cresc si se umfla precum popcornul. Nu pot sa o arunc ca na, a costat atat de mult, asa ca am un raft dintr un dulap ocupat doar de ea. As da-o, dar cui? Ma simt vinovata sa o arunc asa asa pur si simplu - am investit 4zile de munca ca ca o platesc... As vrea sa mi plimb privirea peste suprafete si sa nu se ciocneasca de zeci de obiecte, sa vad unul doua frumoase si atat.
La haine, papuci si genti stau cel mai bine: am pastrat cam 120% din ce-mi trebuie si folosesc, dar voi ajunge si la 100%:) intr-o zi, nu mai cumpar decat daca e oau sau imi trebuie.
Lenjerii si prosoape - exact cat trebuie. Nu stiu daca mai este cineva in situatia asta, dar eu folosesc acelasi prosop de aproape 20 ani...oricare altul nou nu e la fel:)).
Pentru masa imi trebuie: doua naproane, niste place-mate-uri, o fata de masa de Craciun de in sau de muselina (am sa-mi cumpar material sa-mi fac), imi plac cele botite. Am una de la stra-bunica dar nu o pot folosi, daca o pateaza careva:))
Electrocasnice: am renuntat la espresor, storcator, blender, tocator electric, masina de paine, gratar electric. Folosesc variantele traditionale, rudimentare:ibric, maini/robot un gratar de pus pe aragaz. Mai am un robot pe care trebuie sa-l dau. Electrocasnicele isi gasesc cel mai greu locul in casa noastra, asa ca stocul va ramane constant sau in scadere. Adevarul e ca, in afara de momentul de inceput cand le folosesc, tot la variantele traditionale ma intorc.
Oale, cratite, tavi...am sa lel fac un inventar intr-o zi. Avem putine, dar cu cat se ajusteaza numarul lor, vor ramane doar cele pe care le folosim cu adevarat.
Rechizite... am inceput sa ma plictisesc de ele, nu credeam ca va fi vreodata posibil, dar stiloul chinezesc de pe vremuri e singurul cu care am scris in ultimele luni. Mai am o mie de creioane, carioci, markere, linere, pixuri, dar intentionez sa le consum si cu asta basta, sa nu le mai inlocuiesc. La fel caiete, agende, calendare....
La hand-made trebuie sa ma limitez in a le comanda...am tendinta sa cumpar fire, materiale, cu care nu fac nimic:)), pentru ca prea putin lucrez eu, dar toate sunt atat de frumoase si ce proiecte miraculoase am in cap cand le comand...
La produse de curatenie stam bine: la sampon nu vom renunta niciodata, la pasta de dinti, la solutia de parchet si detergent. Pe jos spal cu apa+otet,dar o data pe luna ii trebuie pronto. La detergent, am incercat mai multe variante, dar tot la cel din supermarket m-am intors. Am avut un soc descoperind cat de de tare miros toate, cat parfum este pus in toate. Ne-am schimbat usile inainte de Craciun si s-a depus mult praf peste tot, am cumparat produse de curatenie din supermarket dupa mult timp. Maiculita ce miros puternic au si deranjant, atat de artificial si brutal, in loc sa curate, intoxica atmosfera si aerul respirabil.
La carti e o mare problema...imi comand fie ca citesc o recomandare faina, fie ca are pret foarte bun cartea in acea zi, fie mi-o doresc tare. Problema este ca am inceput sa am cativa metri de carti de citit...si timp/chef spre deloc. In afara de cartile pentru scoala, anul trecut am citit doar 19 carti. Probabil ca am cumparat 49...
Totusi carti am mai imprumutat si pe unele le-am vandut ca sa-mi cumpar altele;)
Ideea de la care am plecat: la mine toate stau stivuite pentru ca nu avem spatii de depozitare eficiente. Dar avem si prea multe obiecte. Ideal ar fi sa scapam intai de obiecte si apoi sa cumpar/construiesc spatii de depozitare.
Altfel, trebuie sa fac loc unor obiecte total inutile, care in loc sa ma serveasca ele pe mine, am ajuns sa am eu grija de ele desi sunt total nefolositoare si sa nu pot folosi cele pe care le doresc din cauza ca e prea mare bataia de cap sa ajung la ele...
Pe Netflix este Marie Kondo, intentionez sa ma uit serile care urmeaza, pentru ca am nevoie de un impuls:))



16 comentarii:

  1. Si asa ajungem sa servim noi obiectelor, in loc sa ne serveasca ele pe noi😊!
    M am recunoscut in absolut tot ce ai scris!
    Spor in toate cele bune!
    (Ma bucur asa mult ca mai scrii pe aici!😚)
    Maria

    RăspundețiȘtergere
  2. Am vazut si eu ca a aparut filmul pe netflix, dar parca nu am curaj sa ma uit. :) Cum zicea si Maria mai sus...devenim sclavii obiectelor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bună Anca! Off, in unele situații mă regăsesc și eu, mai ales la fire colorate. Totuși, spațiul mic la bloc cu 4 copii îmi "impune" o debarasare permanenta, că să putem convențui cu mintea limpede. Ce mi-a atras atenția este tigaia ta de fonta. Eu as fi interesata sa o cumpăr, daca imi poți da detalii in privat. Cred că ai putea face un târg pe blog cu ce îți prisosește, poate mai recuperezi bani și poți face bucurii altora.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu e usor sa dai deoparte lucruri..dar pur si simplu te elibereaza!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cat adevar! E greu sa nu adunam ca furnica...
    La lenjerii... am doua lenjerii de iarna si doua de vara. La fete de masa, am una de Pasti, alta de Craciun, una de zi cu zi (nu suport musamaua) si una festiva. La prosoape... aceleasi de ani buni. :)))
    La carti... am deocamdata o lista lunga, pentru ca nu mai am spatiu pentru ele. Intentionez sa vad daca le gasesc de imprumutat, la biblioteca.
    Haine... 199%. Au fost vremuri cand nu se gaseau haine pentru grase si pastram tot ce prindeam. Nu ca acum ar fi pe toate drumurile, dar ne descurcam :)))
    La bucatarie urmeaza o debarasare, in curand. Am oale si de 20 de ani :)))

    RăspundețiȘtergere
  6. Aproape ca imi vine in momentul asta sa ma infing intr-un dulap ce il am eu si e ca o gaura neagra ce aduna tot felul de porcarii inutile... Sa le iau pe toate si...si...si sa le duc in pod ca daca imi vor trebui candva? Clar nu imi vor mai trebui...dar...daca? :))

    RăspundețiȘtergere
  7. CE BINE IMI FAC ARTICOLELE SCRISE DE TINE . BINE AI REVENIT ! INVATAM ! INVATAM ! INVATAM !
    RODICA

    RăspundețiȘtergere
  8. E un subiect care si pe mine ma preocupa, permanent am in minte cum sa mai aranjez si sa triez, cum sa fac spatiu in casa, sa simt ca respir, sa nu ma mai copleseasca obiectele, sa nu mai am senzatia ca ma sufoc. E posibil sa scriu mult.

    M-am straduit mult sa scap de vina de a pastra toate cadourile primite (desi sunt sentimentala si am tendinta sa pastrez obiecte doar pentru ca reprezinta ceva sau sunt de la cineva anume). Avem un apartament mic, nici macar loc de spatii de depozitare nu mai am, ceea ce exista deja e destul, altfel m-as impiedica prin casa. N-am aruncat pur si simplu obiecte decat foarte rar; am dat cui avea nevoie, iar daca n-am gasit, am impaturit sau aranjat lucrurile curate in sacose si le-am pus intr-un loc mai aproape de ghena de gunoi (la noi apar des oameni care cauta prin gunoi :( asa ca ceea ce pun dispare repede - am verificat)
    Daca as locui singura as tria mult mai tare, asa am triat mult doar obiectele mele (in care intra si lenjerii, prosoape, vase). In ultimii ani am simtit nevoia de spatiu sa respir. Cand am varuit dormitorul n-am mai pus nimic pe pereti, numai patru icoane intr-un colt. M-am schimbat asa de mult in ultimul an incat simt si stiu sigur ca nu mai am nevoie deloc de cadouri la ziua mea sau la orice alta ocazie. Nu c-as fi asa bogata incat am orice visez de nu mai am dorinte :)), doar ca nu mai pun pret pe obiecte decat numai daca am nevoie de ele. Obiectele decorative nu mai reprezinta aproape nimic pentru mine - si cat de mult imi placeau inainte! Imi place in continuare sa le vad in magazin, dar nu le mai cumpar si-am dat 90% din ce aveam. Nu-mi trebuie nimic decat numai sanatate pentru cei din jur si pentru mine. Daca cineva isi aminteste de mine la ziua mea, e destul, sunt fericita.
    La curatenie folosesc in ultimul timp (pentru chiuvete, cada, wc) aproape numai detergent de vase, uneori detergent de haine, iar, cand e nevoie, Cif. Sterg cu o carpa umeda si foarte bine stoarsa mobila si parchetul; cand e nevoie le hranesc putin cu ulei de masline; in baie sterg cu spirt pe jos si wc-ul. Si cand am facut curatenie in casa anul trecut, tot numai din astea am folosit. Am renuntat la odorizantul wc de cateva luni, acum spal mai des wc-ul cu detergent de vase/haine; dar ma gandesc sa cumpar altul, sa-l las sa se consume si, cand e gata, sa-l sterg cu spirt si sa-l umplu cu detergent de vase sau sampon, sau sapun lichid (la cel de la Anitra pot face asta, am mai facut).

    Sambata dimineata am schimbat lenjeriile de pat si asa am vazut (iar) una in raftul cu lenjerii si iar mi-am amintit ca nu-mi mai place deloc, dar ea e foarte buna. Apoi m-am uitat intr-un raft in care inghesuisem hainute ramase mici, de dat si m-am gandit ca oare unde sa le mai pun pana gasesc cui sa le dau, ca nu am spatiu in casa. Sambata dupa-amiaza a sunat la usa o doamna care m-a intrebat daca n-am o lenjerie de pat mare si hainute. Aveam! Cat de fain!
    Inca nu m-am schimbat asa de mult incat sa n-am sentimente fata de obiecte, dar sper ca sunt pe drumul asta - de exemplu, inca e important pentru mine ca patul sa aiba o lenjerie draguta, simt ca ma odihnesc mai bine, nu glumesc, e ca intr-o imbratisare. :))

    Poate nu e asa buna ideea sa cumperi spatii de depozitare, cred ca sunt mari sanse sa le umpli, de entuziasm ca ai unde :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Ancuto, eu sunt in plin proces de decongestionare de cativa ani :P Tot evaluez, simplific, sortez, donez, reasez, dar parca sunt in acelasi loc. Uneori imi doresc sa vina un vant mare si sa le duca pe toate in patru zari, iar eu sa fiu astfel obligata sa incep de la zero :D
    Pana incepe sa bata vantul ala, scriu pe blog despre incercarile mele si tot incerc sa ajung prin puterile mele in locul si la starea dorita :)
    Prosoape de peste 15 ani si la noi :D Am cumparat cateva noi, dar am renuntat repede la ele. Nu erau deloc bune absorbante si mai mult indindeau apa pe piele decat sa o stearga :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu am găsit o metoda ciudata sa nu mai adun lucruri și sa mai și scap de ele, dar funcționează de ceva timp (mai bine de 1an) - pozele :D. Văd un obiect drăguț in oraș, dar nu am nevoie de el, ii fac poza și o salvez intr-un jurnal electronic. Astfel revăd oricând obiectul drăguț, fără sa ocupe spațiu in casa. La fel cu hainele sau pantofii. Văd o fusta frumoasa, dar mai am 5.......o probez, fac 2-3 poze ca o răsfățata fără minte, dar nu o cumpăr. Poza o băgăm la jurnal ca un moment drăguț. Cu scapatul de lucruri.......cadourile nepotrivite, le pozez, cineva s-a gândit la mine totuși, le pun ca o vedere in jurnal, iar apoi le dau - pe principiul dar din dar se face rai.

    RăspundețiȘtergere
  11. ce frumos subiectul! Te urmaresc, vreau sas tii ce faci mai departe.
    Am citit si eu cartea lui Mari Kondo acum cativa ani. Daca o vrei, o am electronic...iti dau un email. Si am aplicat la haine, lenjerii, prosoape: am fix ce folosesc, ce imi sunt dragi: 2 rafturi de haine (daca nu spal in weekend e nasol :D ), 2 randuri de lenjerie ce le schimb in fiecare weekend, 2 randuri de prosoape. De cand am decis asa, nu am mai facut ordine NICIODATA: e suficient sa spal, impachetez si pun la loc, totul se mentine din "rutina" si libertatea de vizualizare - sterg praful pe aoclo (rar) si asta e. Daca stiam ca timp pot elibera doar eliminand ce nu folosesc din casa....as fi facut asta acum 10 ani!
    Apoi am vazut toata seria pe Netflix. Intr-o seara cu luna plina, pe saritelea, partea cu hainele nu m-a interesat (pt ca totul e in ordine in viata mea de ceva ani) - dar nu e am ordine la carti si bucatarie si hobby.
    Am mai intrebat pe grup de fb, pe pinterest, schizat idei, si in weekend mi-am ordonat bucataria. Pur si simplu doar din carte nu aveam viziune ce sa fac/cum sa asez bucataria - mie nu imi place bucatareala - acum 2 weekenduri in 1 ora si ceva am scos tot din dulapuri si pus inapoi - diferenta a facut ca am grupat in cateva cutii mai mari, pe categorii, aruncat doar vreo 3 chestii, si in final am gasit (aaaproape) la toate locul potrivit. Stiti cum stiu ca e in locul potrivit? ca si sotul si copila gasesc imediat de unde sa ia si mai ales unde sa puna INAPOI cutia/capacul ce l-au luat. E perfect? nu.

    Ce am mai invatat de la serie? ca e treaba de familie, nu cum faceam eu inainte, totul eu. Adica nu am zis nimic sotului, dar cand am ordonat bucataria nu m-am atins de zona unde are el pahare de bere, vin, cesti de cafea, masina de cafea, cafelele lui. El dormea cand facui tot asa ca mi-e foarte drag sa va zic ca singur si-a facut ordine, mi-a zis ca vrea sa arunce 2 pahare ce nu ii plac, si a descoperit 2 pahare de vin ce le-am luat cand am cumparat casa, si pe care le uitasem intr-un coltz nevazute, si le-am scos la folosit.
    Nu, sotul nu a vazut seria, nu a citit cartea, doar eu -ce a facut, a facut "inspirat" de confortul de a gasi de unde sa ia/pune inapoi.


    La carti nu sunt pregatita. Avem peste 600, toate sunt dragi. Astept pe altii :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna!As dori si eu cartea in format electronic,dacă se poate.Adresa este dorinasorin@yahoo.com.Multumesc mult!

      Ștergere
    2. Buna. Hristos a inviat. As dori si eu cartea in format electronic daca se poate. Adresa este sanda.hertanu@yahoo.com. Multumesc.

      Ștergere
  12. Cărțile m-au pus și pe mine pe gânduri, anul trecut când după 6 săptămâni în București a trebuit sa imi cumpăr un troller pentru cărți, mi se lipiseră de mâini. Și eu m-am tot mutat în ultima vreme și m-am săturat sa car cărți așa că mi-am luat un reader, e drept nu e acceasi senzatie, nu e mirosul de carte dar il arunc in geanta si dusa sunt cu o biblioteca întreaga

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...