Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

luni, 6 august 2018

Jurnal de august

Am fost in prima zi la cursul foto - n-am inteles nimic;)). Atat am retinut ca eu ma uitam cu ochiul drept prin obiectiv de fiecare data, de fapt nici nu mi-a trecut prin cap sa ma uit cu stangul care mi-este ochiul director:). Si chestiile de fizica cu formarea imaginii.
Sper maine sa inteleg ceva mai mult, proful e suuuuper, nu incearca deloc sa scurteze orele:)), dupa modelul autohton, sa le comprime ca sa plecam acasa mai devreme, sunt foarte multi pasionati, plus oameni care au deja clienti (n-am stiut ca atatia oameni fotografiaza si ca sunt atatea evenimente de fotografiat;).
Imi trebuie un aparat mai performant, dar nu este deloc momentul pentru asa investitii (momentul ar fi, dar n-am cu ce si asta ma salveaza de stresul inutil de a trebui sa aleg intre atatea aparate, desi cred ca tot un Sony as vrea, ramanem fideli unei marci...iar Sony ma ajuta mult, are culorile calde:)), face el ce ar trebui sa fac eu. Dar raman deschisa la sugestii si voi alege la momentul potrivit, pana atunci cred ca apar obiective interschimbabile si la telefonul mobil.
Sunt mereu pe fuga, atat de tare-mi doresc o viata tihnita si nu reusesc niciodata...de ex azi, am fugit de la curs si am luat o pe Ilinca sa mergem la o programare la doctor, am gresit adresa, ca dormeam, am ajuns, s-a facut 6, apoi am mers in Dedeman sa luam o perdea pentru camera ei (cea veche s-a transformat in voal pentru papusi), apoi in Lidl dupa inghetata si apa. Am ajuns acasa, m-am schimbat, am facut mancare (n-aveam niciun chef, dar scosesem de aseara carnea pentru pilaf, am pus-o la fiert, am incropit ceva rapid, am sa termin borsul maine). M-am mai ratoit la Ilinca care a stat toata ziua la tv, ca saptamana trecuta a fost in tabara si n au avut tv si azi s-a gandit sa recupereze;), am hranit animalele, am facut un dus si e 22. Si asa e cel putin trei zile pe saptamana. Mereu fug de undeva, efectiv fug sa vin acasa sa o duc pe Ilinca intr-un loc.
Incerc sa ma incredintez, am facut si un progres, am incredintat-o si pe Ilinca Lui Dumnezeu pentru ca pleca in tabara, iar eu faceam atacuri de panica numai gandindu-ma si facand scenarii. A fost incredibil de bine, a venit foaaaaarte incantata, in extaz. Nu stiu cum e la alte scoli, dar bullyingul la noi e la cote maxime. De obicei copiii mai mari rad de cei mici, si le fac rautati.(unele copilaresti, dar unele la limita). Ma gandeam ca in tabara, nefiind supravegheati se vor da in stamba, dar n-a fost cazul.
Incerc sa nu ma mai pun impotriva, sa ma incredintez, sa am incredere, sa am credinta...
E tare greu, Doamne ajuta necredintei mele.
De citit citesc;)) o carte despre ordine. Am auzit o idee faina, cum ca toate lucrurile lasate aiurea, sunt decizii amanate. Are logica. Mereu nu stiu ce sa fac cu obiectele, unde sa le pun, Nu sunt deloc eficienta cand fac curat, mut acelasi obiect de cate cinci ori si pana la urma il las pe undeva nestiind ce sa fac cu el.
In cartea despre ordine spune ca trebuie sa aduni toate obiectele de acelasi fel intr-un loc... cata simplitate la mine, am inceput cu caietelele (fiecare avem un domeniu in care cumparam ca hoarderii (oale, gadgeturi, lenjerie, papuci, posete, decoratiuni, fire de tricotat sau...in cazul meu rechizitele).
Sper sa nu-mi mai cumpar altele pana nu le umplu pe acestea cu idei (de care sunt plina, de asta majoritatea sunt complet goale).


Si...cand a avut elefantul reduceri 50% mi-am cumparat o carte de Ann Voskamp intr un format supeeeerb, cartonata si cu cd.


Fac o paturica pentru un copil cu lana pe care o mai am, in incercarea de a folosi din stoc si de a nu mai cumpara alta:)
Yarn along este proiectul pe care-l urmaresc de ani de zile, de fapt blogul lui Ginny imi este cel mai drag si al Aliciei, alaturi de cel al Miei (landsliv), dar ea si a inchis din pacate blogul pentru public.
Intr-o zi...m-am dus la un magazin de bricolaj sa mi cumpar o sapaliga turcoaz, pe care o vazusem cu alta ocazie. Cand am ajuns, era 55lei doar sapa+coada, ajungea spre 100. Asa ca am mers mai departe si i-am investit intr-o rola de tapet+doi trafaleti (unul normal si unul de intins tapet si o galetusa de lipici special pentru tapet).
Imi place foarte tare cum a iesit, in realitate e muuult mai frumos, poate dupa saptamana fotografica, voi reusi sa fac si altfel de poze, nu doar cele din telefon;)

Am facut dulceturi:)) (again) de afine, de data asta, am fiert-o sanatos cum stiu eu, ca mi se parea ca nu e inchegata, am curatat doua lazi de galbiori, i-am oparit, am muiat o felie de paine in apa si i-am dat la caine, e perfect sanatos:)), am copt ardei si am facut cea mai buna mancare din lume: ardei cu smantana (cand mor asta sper sa se serveasca la praznic).

XOXO (vorba tapetului;)

8 comentarii:

  1. You are juuuuuuust awesome! Sper să postezi mai des pentru că povestești așa de frumos. Rămâi la Sony, și eu aș trece pe el dacă aș avea bani. Nu se compară cu concurența absolut deloc.

    RăspundețiȘtergere
  2. maria din Iasi7 august 2018, 05:52

    Am facut si eu intr-o zi, destul de recent, ardei copti cu smantana si mamaliguta. Am stat 2 ore sa coc ardeii pe aragaz, o ora sa-i curat si sa gatesc mancarea, dar a meritat. Mancarea ar fi fost super rapida daca ardeii copti ar fi existat deja in congelator, dar nu existau. :)) E una din mancaricile copilariei mele, una din acelea care pentru mine inseamana "mama" si "acasa".
    Tu faci foarte multe lucruri, eu nu fac nici macar un sfert din cate faci tu. Esti mereu in miscare, descoperi mereu lucruri colorate, frumoase, interesante, cursuri, oameni, idei, carti. Iar la astea se adauga si treburile sau indatoririle zilnice care nu pot fi amanate. Nu te vad pe tine stand ca o placintica, in schimb eu ... daaaa :)) Asadar daca vrei tihna, cred c-ar trebui sa te schimbi pe tine intai, lucru care nu stiu daca e posibil asa usor.
    Sa ne lasam la voia lui Dumnezeu, ce bine .........
    (am fost foarte stresata in ultimul timp, ma gandesc mereu "sa nu se intample asta", "sa nu se intample cealalta", "sa nu", "sa nu", "sa nu", stau mereu cu gandul la drobul de sare, cand ar fi bine sa constientizez odata ca n-am eu nicio putere de una singura)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine era ai este inca o lupta continua de a mi impune voia, de a controla ce nu se poate controla...Incerc sa ma vindec, dar cred ca va dura....cam toata viata:).
      Legat de ardeii cu smantana si mamaliguta sunt...o mancare facuta de bunica in serile de august...ce bine mai era, ce lumina mai era, ce bun :)

      Ștergere
  3. Sony face poze foarte frumoase :). Mie imi place si mai mult olympus <3. Are un filtru bland, aproape de realitate (dar nu gama Miu... alea sunt slabute, insa banuiesc ca tu vrei ori unul profi, ori un Dslr compact -- fata de nikon si canon care au filtrul metalizat cumva, oly e preferatul meu <3).

    Citesti Magia Ordinii?? :D E super faina. Ce nu se pupa cu situatia noastra este ca ea cand spune arunca - nu se refera ad literam la a arunca totul de-a valma cum sa practica pe aici. In japonia se recicleaza ... :))) Da in fine, probabil ca se gandeste ca e asa peste tot.

    Abia astept sa vad cum va arata paturica la final. Cu siguranta va fi tare frumoasa avand in vedere cromatica aleasa.

    Ahhh si ce fain tapet!!! si eu am tapet in camera. Iubesc tapetul (de hartie)! Da camerei asa un aer cald si peretii respira. Sa va bucurati sanatoase de el :D si de toata casuta voastra de poveste.

    Pupici cu drag si spor la curs!! [ daca poti mai povesteste-ne si noua - am facut si eu unul acum o suta de ani :D, dar tot cum imi trazneste fotografiez.. hahaha cand imi reamintesc sa incarc bateria aparatului. si ar cam fi cazul sa o fac.. lol ]

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citesc Bucuria ordinii, o prelungire a celeilalte:)).Mi e mi ar trebui un curs practic:)), la mine in casa. Eu am cam aruncat ce era de aruncat, oricum noi avem foarte putine obiecte comparativ cu vesticii, de care inca nu ne am saturat, ca le avem de putin timp:)
      Da, de cand avem telefoane le folosim numai pe ele, eu de la Craciun n am incarcat aparatul foto...

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...