Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 5 august 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 05.08.2017. O caldura infernala. Ieri dupa ce m-am plimbat prin soare m-a durut capul de nici nu mai vedeam, asa ca azi stam in casa.
Sunt recunoscatoare pentru: apa. Apa care da viata, apa care spala, apa care purifica. Si pentru aerul conditionat din masina.
Ma gandesc: la cum as putea sa ma imbrac mai frumos. I-am facut Ilincai curat in haine si am pastrat cateva tinute, complete. Adev e ca eu ma imbrac urat, fara nicio idee...Chiar ma gandeam ca sa strang bani si sa platesc pe cineva pentru o sesiune de shoping. In ultimul an nu prea mi am mai luat nimic, pentru ca tot ce mi iau, arata urat si e pacat de banii aruncati;), mi-ar trebui si mie cateva tinute complete.
Sper: sa avem un august frumos
Citesc: o carte pe telefon despre adoptie si una fizic Sa nu faci rau
In bucătărie: maia vie URAAA!!! cu care am sa fac aluat diseara pe care sa l  coc intr-o paine maine dimineata. Am cautat o reteta simpla de paine cu maia, dar procesul  m-a cam speriat, sper sa mi iasa:). Exista sansa sa creasca prea tare si sa trebuiasca sa arunc aluatul, ceea ce nu suna chiar bine:). Si asa mi se pare aiurea sa trebuie sa arunc zilnic mai mult de jumatate din maia...inca ma simt vinovata sa arunc paine/faina. 
Ce mai mesteresc: cos la ie cand am timp/chef, ud gradina, mai debarasez (intru in cate un dulap/sertar si arunc:)
Ascult: masina de spalat rufe
În casa: e ok
Azivom sta in casa/piscina diseara mergem sa hranim cainele si gainile unor prieteni plecati la mare
Vreau: sa fac ce trebuie, cand trebuie. Joi m-am certat tare cu un domn cu care lucrez pe departe, atat de tare ca mi-a inchis telefonul in nas. Ieri dimineata la prima ora, cu rochie si tocuri, am fost la el la birou, am clarificat lucrurile, omul pana la urma era bine intentionat intr-un fel (genul uns cu toate alifiile, care nu poate fi doar de treaba fara un interes propriu). Am fost mandra de mine, alta data, cu siguranta as fi lasat-o balta, mi-as fi ascuns capul in nisip, m-as fi stresat inutil fara sa fac nimic. Acum pur si simplu m-am dus si am vb.
Saptamana care a trecut: a fost ciudata. Duminica dimineatan s-au imbolnavit cainii, dupa-amiaza i-am dus la veterinar-parvaviroza. Cooper pentru ca e adult si vaccinat a facut o forma mai usoara, dar Milo, a murit, dupa trei zile de injectii si perfuzii. Am oprit in padure la Barnova si am plans cu catelusul muribund pe bancheta din dreapta, apoi dupa ce a murit am plans si eu si Ilinca in hohote, pana la urma un caine e family. A fost in parte si vina mea pentru ca ar fi trebuit sa l duc mai devreme la vaccin, planuisem sa l duc ieri, dar intre timp, n-a mai avut rost. Mereu aman lucruri, momente... Este epidemie, vaccinati-va cainii! 




Zile racoroase! Bucurie!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...