Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

joi, 5 februarie 2015

Lipsa de delicatete

Copilul meu fiind tot bolnav nu a putut merge la gradinita particulara la care merge in timpul vacantelor, dar a stat mama mea (pentru ca e si ea in vacanta) cu ea pana ieri, cand a luat virusul si astazi nu s-a mai putut ridica din pat.
Asa ca astazi, pentru ca am mai avut niste treburi de facut am carat-o cu mine pe la banci. La un moment dat, cat stateam la ghiseu, fetita mea se imprieteneste prin geam cu un tiganel care statea afara si cersea. Acesta intra in banca, vorbesc, Ilinca ii da o ciocolata, Vine si sora copilui si stateau de vorba (nu deranjau pe nimeni). Vine un domn care avea treaba in banca, incepe sa urle "ce-i cu voi aici, ia iesit afara" si-i impinge afara inclusiv pe copilul meu, care alearga speriat la mine. Ii spun taios ca niciun "domn" din lumea asta nu are voie sa impinga un copil, indiferent cine este acel copil. Apoi ii explic ca asta e lumea in care traiesc acei copii, ce viata grea au unde nimeni nu le zambeste si nu se poarta frumos cu ei.
Iesim afara...la bancomat, la rand o doamna cu fusta lunga cu baietelul ei. Ilinca se duce la baietel - vrei sa ne jucam? cum te cheama (replicile obisnuite).
Doamna ma intreaba tare sa auda tot randul desi nu schimbasem nicio replica cu ea"Ce a patit printesa la fata?" Ii spun "a avut o pata si a fost operata" Ea nu se lasa"o pata?"Eu da, Ea: vai da cat e de frumoasa:)) - pai de ce n-ar fi? Nu e ca si cum ar avea o trompa.  Nu stiu de ce nu am replici acide la aceste persoane, care evident ca imi ranesc copilul. La sfarsit cand sa plece, baietelul zice "la revedere", eu"la revedere", "doamna" spune "Doamne ajuta". Acum eu am fost invata putine reguli de mama mea :
1 e sa nu iei Numele Domnului in desert - sa ne ajute sa ne revedem? e o noua formula de salut? Daca daca eu spuneam ca am o durere, o speranta ceva intelegeam replica, dar la revedere?
2 niciodata nu te holbezi si nu vorbesti despre infirmitatea/defectul/handicapul nimanui
Pe doamna mama ei nu a invatat-o aceleasi reguli se pare.
Cand am terminat cu bancomatul vin tiganeii sa-si ia la revedere si tigancusa ma intreaba pe mine ce a patit Ilinca la fata. E copil, e cersetoare nu e ca si cum delicatetea i-ar folosi la ceva, dar doamna? N-as indrazni neam sa intreb pe cineva necunoscut ce are, ce a patit daca nu-l vad in suferinta si nu-l pot ajuta cu nimic.
Ce am observat: chiar daca Ilinca e de fata nimeni nu o intreaba pe ea, ma intreaba pe mine ce a patit, de parca ar fi o mobila.
In drum spre casa am invatat-o sa spuna:"Am o cicatrice si nu-i treaba ta", indiferent cine o intreaba.
google

29 de comentarii:

  1. Lipsa de delicatete spui tu...mai degraba un pic de neomenie as zice eu...
    Nu pot decat sa te felicit pentru rabdare si sa o felicit pe mama ta pentru buna ta crestere..Nu stiu cum te-ai putut abtine sa nu ii spui ceva mai acid acelui "domn"...Sa iti ia copilul pe sus sa il dea afara!!!???!!

    RăspundețiȘtergere
  2. noi, intre cunoscutii/prietenii din biserica ne salutam intotdeauna cu ,,Doamne ajuta,,.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)noi eram niste straine total, ea tocmai facuse 20 persoane sa se uite la un defect fizic al copilului meu, replica ei a fost cel putin nu stiu...deranjanta? In mine n-a nascut oricum nimic bun:)

      Ștergere
  3. si eu as zice ca e tot o lipsa de omenie; oricum asta e o caracteristica a romanilor sa rascolesti in sufletul omului si sa pui intrebari care nu te privesc;

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred ca e a romanului, eu stiu romani de o delicatete incredibila, care n-ar leza nici petalele. E proasta crestere:)

      Ștergere
  4. :* Imi pare tare rau ca v-au necajit azi ...
    Domnul nu avea dreptul sa-i impinga pe copii, reactia lui a fost fata de reputatia proasta ca pot fura (dar nu toti sunt asa, asta toamna erau doi tiganei in fata la Mitropolie care nu vroiau altceva decat sa le cumpere cineva rechizite pentru scoala si au fost foarte bucurosi odata ce le-au primit). Ilinca le-a dat tiganeilor o ciocolatica, o reactie normala si frumoasa, copiii nu au rautate, indarjirile vin de la adulti. Daca la fel proceda si domnul si apoi ii ruga sa iasa afara ca acolo sunt oameni mari care au multa treaba, ii castiga mai mult, asa numai i-a inrait.
    Eu cred ca e mai bine ca nu poti sa ai replici acide fata de persoanele care pun intrebari suparatoare. Daca ai riposta ar vedea si Ilinca schimbul de cuvinte, poate trage si concluzia ca e ceva in neregula cu semnul de pe fata daca vede ca se reactioneaza asa.
    Indiscretia oamenilor e tare, tare, tare aiurea si de multe ori nici nu poate fi anticipata. Deci mult mai usor e sa fie pregatita Ilinca cu un raspuns neutru si scurt cuprinzator care sa taie din start alte intrebari (cum ai facut in drum spre casa). Si la fel si tu :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))ei draga mea, eu pot sa o invat pe ea, dar niciodata n-o sa fiu in stare sa si spun eu replica:). Ilinca s-a imprietenit cu ei foarte firesc si ei cu ea, de altfel copiii toti 3 nu deranjau pe nimeni.

      Ștergere
  5. Din pacate ,nimeni nu ne poate lua din fata persoanele lipsite de delicatete.Ceea ce cred eu ca e cel mai sanatos,este sa invatam sa ne comportam cu ele si sa nu consumam nici macar cinci minute in a ne gandi la faptele(vorbele) lor.Ai un blog care imi place mult si o forma de a vedea viata...excelenta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, daca doamna ma intreba de ce sunt urata/grasa/proasta sau altceva era una, dar s-a legat de copilul meu, copil care desi eu vorbesc deschis despre asta a inceput sa aiba complexe legate de cicatricea de pe fata. Faptul ca in decurs de 15 minute doua persoane se leaga de ea nu poate fi un plus...

      Ștergere
    2. Imi pare tare rau pentru azi, la fel as fi fost si eu, necajita si revoltata.
      :*:*:*:*:*:*:*

      Ștergere
  6. E proasta crestere, Clar1 PUNE-I LA PUNCT FARA delicatete,scuze e caps!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) as vrea sa o pot face pe moment:), dar la ce bun? (oricum nu-mi reuseste si mereu ma intreb daca copilului nu-i face mai bine faptul ca raspund ca o banalitate:)

      Ștergere
  7. Cand vine vorba de astfel de situatii si m-ai vedea din afara ai zice ca sunt prost crescuta rau. Pentru doamna aceea propozitia ar fi inceput cu "cucoana....". Mi s-a facut un ghem in stomac de indignare. Sa stii ca multi ,din prostie nemasurata, au senzatia ca daca pun astfel de intrebari ,eventual insotite de o mimica de genul parerii de rau, sunt empatici.
    Ar trebui sa te pregatesti pentru ce va urma pe viitor caci si copiii pot fi uneori necrutatori(metehne din famile).
    Sper ca treceti cu bine peste toate. Va pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De copii se va ocupa singura, nu pot sa o tin sub aripa mea, trebuie sa o faca si sper sa o faca cu brio. Dar noi adultii ar trebui sa fim civilizati. La inceput Ilinca nu stia ce are voie/e cuviincios sa vorbeasca si ma mai intreba cate ceva legat de unul de altul in prezenta lor. Destul de taios spuneam tare incat sa auda persoana - daca ai ceva de intrebat du-te si intreaba-l pe domnul/doamna:)

      Ștergere
  8. Hm, v-aţi cam necajit azi. Eu care sunt mignonă, mereu aud replica..dar de ce e mărunţică doamna aceea? Spusă de copii, adulţi...Vă înţeleg perfect. Sugerează-i educatoarei să facă o oră specială în care fiecare să spună ce îi place şi ce nu la propria persoană, apoi la ceilalţi.Ca să devină mai toleranţi unii cu alţii Era doar o idee, la copiii mai mari merge, la cei mici, nu ştiu...Mă gândeam şi eu. Dacă cei mici sunt spontani si mai spun cate o trăznaie, apoi cu adulţii e altă treabă...le lipseşte autocontrolul şi da, mulţi sunt lipsiţi de bun simţ şi ascund asta în spatele unor replici vioaie, populare, aşa zis "friendly".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte faina propunerea ta, poate la scoala, desi sper ca nu va fi nevoie. La gradinita nu se pune problema de replici ciudate, la cea particulara da - vara cand merge acolo imi mai spune, dar aici unde merge in restul anului doamnele sunt profesioniste:). Copiii sunt egalii ei, ii va infrunta, dar adultii nu si apoi ce mi se pare mie deranjant e ca vorbesc cu ea ca si cum nu ar fi de fata. Ma gandesc ca daca tot nu sunt in stare de replici taioase sa le spun "de ce nu o intrebati pe ea?", ma gandesc ca i-ar dezarma:), sper.

      Ștergere
  9. Ce rau imi pare!! Of! Ce oameni! Nu stiu ce e in mintea unora. Stii ce mi-a spus o data un parinte, legat de delicatetea in vorbe: "decit sa-i spui unei femei ca e urita, mai bine nu-i spui nimic!" si mare dreptate avea! In astfel de situatii, tacerea e de aur! O spun din proprie experienta. Asa cum spune Catrinel e bine sa fii pregatita, nu o sa scapi deloc de intrebarile astea stinjenitoare.

    Eu acum ii ignor si nu-mi mai pasa cind ma intreaba ce-i cu cicatricea din frunte. Stiu ca si tu i-ai ignora sau le-ai da vreo replica daca s-ar lega de tine, dar cind vine vorba de copil, nici nu stii cum sa reactionezi.

    Va imbratisez fetelor!! :****

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :*, daca s-ar lega de mine nu stiu nu m-ar durea asa, sau as face fata. Dar observ ca ea constientizeaza defectul. Cand am adus-o acasa eu credeam ca ea nu stie ca are o cicatrice, sau in fine nu i se pare nimic ciudat. Si apoi, dupa vreo luna, cand mergeam spre baie, o tineam in brate, a vrut sa ne oprim in fata oglinzii si m-a intrebat:"ai vazut ce am eu?" si mi-a aratat umarul - avea asa o tristete...nu stiu eu am ramas masca. Apoi cand am mers la estetician - i-am explicat de ce emrgem, s se utie la cicatricile ei si ea (ce bine sa nu mi am cicatricile astea urate si fata urata!). Dupa ce a mers la gradinita particulara spunea mai des, pana am certat-o si i-am spus (cicatricea nu trece, o ai toata viata, asta nu te face nici mai urata nici intr-un fel, esti o fetita minunata si sa nu mai spuii prostii, apoi am dat-o pe gluma:)). Complexe va avea probabil, daca nu avea cicatricea isi facea din altele, dar daca pe egali ii poate infrunta, adultii sunt...
      Eu am asa o imagine despre tine cum ca sigur esti tare frumoasa, vad eu asta din tot ce scrii:*

      Ștergere
  10. Delicata situatie ! Cert e ca buburuza trebuie invatata sa dea replica ....si aici ai punctat corect ! Domnului de la banca i-as face o sesizare scrisa . Cat despre curioasa satului , cred ca priveste cam mult la stirile de la ora 5 , si la alti promotori de nonvalori .Lumea , ma rog o parte din ea ( o parte buna din ea ) se hraneste la propriu cu " exterior" , si nu pricepe neam, ca are ditamai barna in ochi ! Din pacate "formele fara fond " ne inconjoara si la propriu si la figurat ! Pentru astfel de oameni ignoranta e cea mai buna arma . Multa sanatate atat voua cat si mamicutei tale ! Va imbratisez , dragele mele gragi !

    RăspundețiȘtergere
  11. Mda, de mojici de astia ca individul ala din banca e plina lumea din nefericire!La fel si de cucoane de alea curioase, si prost-crescute!Eu ma aprind repede si la fazele de mai sus cred ca faceam urat rau (mai ales la insu ala care a impins copii)!Cucoane-i iar fi trebuit un raspuns taios de genul nu e treaba ta madam...dar repet eu acum ca sunt indignata de cele citite mai sus, as fi reactionat la furie , ceea ce pe de alta parte nu este chiar recomandat!

    RăspundețiȘtergere
  12. M-am enervat si eu. Dar ma gandesc ca dincolo de faptul ca a fost indiscreta si lipsita de tact, ca sa nu zic de bun simt, poate femeia nu a fost rau intentionata. Sunt genul acesta de oameni care dau cu bata in balta, cum se spune. Oricum, mi se pare ca a fost penibila.
    Cu domnul de la banca, ce sa spun, ma deranjeaza si pe mine oamenii care din exces de zel, nu judeca lucrurile, ci actioneaza din impuls. Recunosc, si eu am niste idei preconcepute si efectiv nu imi place sa am in preajma tigani, fie si copii. Ma gandesc ca ori cersesc ori fura. Incerc sa ii tin la distanta si sa nu interactionez de nici un fel, si din cauza ca am avut experiente neplacute legate de ei. Ilinca este prietenoasa, acesta este un lucru minunat. Mie parintii mi-au interzis sa socializez cu tiganii, cand eram copil, iar mai tarziu am inteles ca pe buna dreptate. Da, sa ofer un biscuite, dar atat.
    Cat despre cicatrice, i-ai spus Ilincai cea mai buna replica pe care o poate da curiosilor (prost crescuti sau de care or fi)! Ana.

    RăspundețiȘtergere
  13. P.s.Si incearca sa nu te mai enervezi pentru toti prostii. Trateaza-i si tu cu nesimtire, cu nepasare. (Spun eu, adica, eu care dupa ce ma supara un om, ii mai si multumesc la urma, de fraiera ce sunt. Si apoi ma gandesc ce replica buna puteam sa ii dau, dar am ratat ocazia.) Este si mai greu pentru Ilinca sa fie indiferenta, nu stiu cum sunt copiii de varsta ei, dar cei mai mari pot fi destul de rautaciosi. Dar sunt sigura ca se va descurca, veti fi bine. Sa ne spui cum a fost examenul! Pup.

    RăspundețiȘtergere
  14. Si pe mine ma caracterizeaza blocajul total cand mi se arunca cate o remarca total deplasata. Am aflat de curand ca aceasta reactie are si un nume:" l'esprit de l'escalier" adica ni se desclesteaza maxilarul cand nu mai are cine sa ne asculte. Mare belea si bunul simt cateodata! :) . Magda Tudorache

    RăspundețiȘtergere
  15. Off, cat de greu este pentru un sufletel mic sa suporte toata lipsa aceasta de delicatete a unora dintre semenii nostri... Intr-adevar, pe mine de mica m-a invatat bunica sa nu comentez vreodata cu privire la orice fel de defect fizic pe care il are un copil sau un alt adult si sa il privesc exact asa cum ma privesc pe mine, pentru ca asa cum am eu ochi caprui si altcineva albastri, la fel de bine cineva poate sa aiba un defect fizic (copilul care era subiectul discutiei ramasese cu un picior mai scurt in urma unui vaccin) si nu are nicio vina si cu atat mai mult trebuie sa ii marim povara holbandu-ne sau punand intrebari nepotrivite.

    Eu uneori chiar compatimesc acesti oameni, ei nu au avut norocul sa intalneasca persoane intelepte care sa le explice lucrurile acestea, cum a fost mamaia.

    RăspundețiȘtergere
  16. Eu am patit la fel ca mama ta. Am stat cu Georgia, bolnava fiind, ei i-a trecut raceala, eu inca tusesc de-mi scot sufletul din mine. sanatate multa fetelor tale!

    RăspundețiȘtergere
  17. Cand e vorba de copii eu ripostez si reactionez destul de dur cum nu o fac de obicei pentru mine. Nu are legatura cu subiectul, dar ieri cand am iesit de la cumparaturi il asteptam pe sotul meu sa vina cu masina cand o tipa a venit langa mine, s-a aplecat si mi-a scanat toate produsele din cos. Am ramas pur si simplu masca la asa ceva. Din pacate nesimtirea este din ce in ce mai des intalnita.
    Weekend placut fete frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  18. Of draga mea. imi pare rau si sper ca Ilinca sa-si construiasca o armura puternica si sa nu isi creeze un complex de inferioritate din asta. Nu e cazul Ea e o fetita minunata! La scoala lui Radu e o fetita, o frumoasa si jumatate, care din pacate s-a nascut cu o pata violacee pe jumatate de fata...e un lucru atat de evident si sare f tare in ochi dar ea e un copil superb, plina de viata, spontana si tot timpul f sic imbracata. Are un par atat de frumos, lung si ingrijit. Sunt sigura ca nu o ataca nimeni si nu o priveste ciudat. Nu stiu cum ar fi pt ea in Romania... Eu am o colega poloneza, si buna prietena, pe care o cunosc de 7 ani de zile, si care are o cicatrice mare sub ochi. Nu am intrebat-o niciodata si nici nu mi-a stat pe limba sa aflu ce a patit. Si nimeni dintre colegi. Sunt multe lucruri care nu imi plac aici (Olanda) dar un lucru e sigur...oamenii astia chiar stiu sa isi vada de treaba lor si sa accepte diferentele/minoritatile/etc. Si stiu sa aleaga in viata ceea ce li se potriveste sau ceea ce is doresc fara sa tremure de gura lumii sau presiunea celor din jur...In plus adopta f mult, mai ales copiii din zone lovite de razboi sau copiii cu handicap...

    RăspundețiȘtergere
  19. Una din cele mai faine amintiri din vacanta de vara trecuta din Romania a fost un barbeque la munte, cu copiii. Am cautat un loc frumos si linistit langa apa. In scurt timp au tabarat pe noi 2 caini imensi de rasa. Stapana, la umbra unui jeep impresionant ne-a spus, fara sa se oboseasca sa isi cheme cainii, sa plecam ca nu ii va lega si nu raspunde pentru ei. Ne-a picat fata, ne-am stans lucrurile, am luat copiii si am plecat...intr-un loc unde se jucau vreo 5 copiii de tigan, cam de varsta alor nostri. Copilasii ademeniti de aromele gratarelor noastre s-au insirat pe iarba si ne priveau mai din departare. Bineinteles ca le-am facutut tuturor o portie din ce am mancat si noi, si apoi am impartit un pepene imens cu totii. Au fost cuminti si nu indrazneau sa se apropie prea mult. Nu ne-au deranjat cu nimic. i-am intrebat daca stiu vreo poezie si atat au asteptat: Au inceput sa cante sa recite atat de frumos, nu ii mai puteam opri:-). Erau murdari, neingrijiti cu siguranta nimeni acasa nu se interesa de ce ivatau ei la socala/gradinita.Si nimeni nu avea timp sa ii asculte recitand.Faptul ca le-am dat putina importanta a contat enorm pentru ei. Erau atat de fericiti si de cumnitei. Erau atat de frumosi, niste fetite cu ochi albastri minunati. Apoi au adus o minge si s-au jucat cu totii, impreuna cu copiii nostri. In final am mers sa vedem unde stau si am cumparat o galeata de afine culese de parintii lor de pe munte. A fost o zi minunata si o lectie de viata. Imi pare rau ca nu am avut aparatul sa fac poze. Scuzati ce m-am lungit! Pupici si o zi minunata tuturor!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...