Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 22 februarie 2014

Jurnalul unei femei simple 28

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi: Sambata, 22 februarie ora 11:32
Ma gandesc la viitor, sunt necesare cateva schimbari
Sunt recunoscătoare pentru: chipul Ilincutei cand doarme linistita
Citesc: :)) chiar am citit cateva carti, acum citesc Crima Olgai Arbelina de Andrei Makine, un autor care-mi placea cand eram studenta
Saptamana care a trecut a fost una buna, desi mai mult am lancezit
Ceea ce sper: sa se aseze toate...
Ce mai mesteresc: n-am terminat pernuta din patratele, m-am apucat de crosetat o esarfa din alpaca (e atat de moale si "cufoasa"). Voim sa o fac impletita , dar nu am andrelele potrivite
Ascult: Ilinca picteaza:)) -  de dimineata a terminat un caiet de desen:)) si o cutie de acuarele - cand totul e abstract cantitatea conteaza
Unul dintre lucrurile mele preferate: aerul de primavvara, mirosul pamantului reavan
Imi doresc: sanatate si organizare
Din bucatarie briosele de sambata, lapte cu cacao, ceai

Ieri: am luat-o pe Ilinca de la gradinita si am coborat Copoul pe jos, am cumparat covrigi si am mancat pe o banca in fata la universitate, ea si-a tras rucsacul de gradinita care se face un mic troller ceea ce a distrat-o bine. Mi-am cumparat o lumanare cu miros de trandafiri si 7 garoafe, pe care le-am taiat scurt si le-am pus intr-o cana (cred ca nu sunt niste flori la moda, dar mie imi plac si am dat si numai 9.5 lei pe ele)

Astazi: am facut putina ordine si vreau sa crosetez, vom petrece ziua in casa iar diseara vom merge intr-o vizita la niste prieteni. M-as apuca de cusut in punct cruciulita doua modele - as vrea sa le ofer unor prietene.
Pentru maine: as vrea sa mergem putin la Biserica si apoi poate e cald si frumos sa stam afara
Un citat: "Rabbi Baruh cauta modalitatea de a explica ca Dumnezeu este un tovaras de exil, un singuratic parasit, un strain nebagat in seama de oameni. Intr-o zi, nepotelul sau se juca de-a vati ascunselea cu alt baietel; el s-a ascuns dar celalalt nu a vrut sa-l caute si a plecat. Copilul s-a dus plangand la bunicul sau. Si atunci Rabbi Baruh, si el cu ochii in lacrimi, a exclamat " Asta spune si Dumnezeu! Ma ascund, dar nimeni nu vrea sa Ma caute"...Paul Evdokimov, Viata spirituala in cetate
O imagine pentru astazi:

marți, 18 februarie 2014

Diverse...

ursulet finalizat, inca nu stiu ce va deveni...
 
am facut suporturi de cani in culori pastel
mami si Ilinca (cand eram la spital) ati observat ca ne tinem de mana? si eu am un nor la cap?:))

ursulet in lucru si patratele pentru pernuta unei prietene


sâmbătă, 15 februarie 2014

Jurnalul unei femei simple 27

va invit la lapte cu cacao si briosa

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi: Sambata, 15 februarie ora 13:16 ziua lui Iustinul meu drag - La multi ani!
Ma gandesc la nimic, azi e o zi minunata ;)
Sunt recunoscătoare pentru: ca ma simt bine, ca am avut o plimbare frumoasa chiar daca afara e atat de gri si murdar, aerul e plin de speranta, de primavara :)
Citesc: bloguri dragi
Saptamana care a trecuta fost una buna, Ilinca nu se mai dezlipeste de mine de frica sa nu cumva sa ma mai duc la spital.
Ceea ce sper: sa ma fac bine de tot
Ce mai mesteresc: termin astazi ursuletul de cusut :)) are jumatate de an, dar mai bine mai tarziu dacat niciodata si m-am apucat de niste patratele colorate pentru o pernuta pentru o prietena (ea si-a ales culorile)
Ascult: Ilincuta care se joaca prin camera
Sunt imbracata cu haine adevarate (blugi si tricou si pullover dragut cu nasturei) - nu pijama, nu trening
Unul dintre lucrurile mele preferate: zilele mohorate cand stau inc asa si cos/crosetez, citesc, ma joc cu Ilinca
Imi doresc: sanatate si liniste
Din bucatarie:  briose pe care le-am facut la prima ora dimineata (impreuna cu Ilinca) -  e o reteta foarte buna si simpla, copiii mai maricei cred ca o pot face singuri si vom comanda pizza

Ieri:o zi

Astazi: am facut briose, am fost la plimbare, am cumparat portocale si minole si vom sta in casa si ne vom bucura de ziua de azi
Pentru maine: as vrea sa mergem putin la Biserica
O imagine pentru astazi:
iubirea mea de fetita harnica ca o furnicuta

     Briose - sunt ideale dupa parerea mea , au consistenta ideala, nu ca un chec, sunt usor (foarte) de facut si nu se intaresc nici a doua zi (daca mai raman) 
- 270 grame faina (Iuliana nu rade, asa e reteta)
- 170 grame zahar
- 2 lingurite praf de copt
 -1 lingurita sare
- 2 oua
- 250 ml mantana
- 80 grame ulei
- esenta vanilie 
- diverse umpluturi - afine, visine, ciocolata, cirese din dulceata, cubulete de mere (ce aveti si va place)
- 2 castroane mari
      Mod preparare
    - deschideti aragazul la 180grade 
    - puneti hartiutele in tava
    - intr-un castron amestecati faina, zaharul, praful de copt si sarea (asta e treaba Ilincutei)
     - in celalalt castron ouale cu smantana uleiul si vanilia le amestecati (cu furculita sau lingura, fara mixer)
Puneti castronul ud peste cel uscat sau invers (eu nu am vazut nici o diferenta calitativa) impreuna cu umplutura si amestecati foarte putin cu o lingura doar sa le omegenizati (ideea este sa se amestece cat mai putin).
Puneti cu o lingura umplutura in forme, amestecul este destul de tare! nu ca la celelalte retete de briose.
La cuptor fix 30 minute si gataaa...


marți, 11 februarie 2014

Simteam ca mor si imi doream...zambile

    Saptamana trecuta am cazut pe scari. Cu codita de scara de mai sus, mi-am pierdut cunostinta pentru o fractiune de secunda dar mi-am revenit repede pentru ca eram cu copilul de mana si mi-era frica sa nu se sperie. Mi-a intrat apa intre rizurile de la insulalted si zbuf.
    M-am ridicat si sontanc sontanc am mers la sanius, si am functionat in parametri semi-normali.    
    Cand ma asezam pe scaun sau conduceam simteam ca vomit de durere, dar cum am in genere o rezistenta mare la durerea fizica am continuat sa fac ce trebuie facut pana cand, la distanta de doua zile, miercuri dimineata am deschis ochii si totul se invartea cu mine ca intr-un vartej, eram o Alice care cadea in gol. Am incercat sa ma uit la ceva fix, la mana care statea pe perna, dar ea se indepara si se apropia in ochi la mine atat de tare incat am vomat de atata miscare.
     Noroc ca era vacanta, mama mea fiind profesoara era in vacanta a venit sa stea cu Ilinca. Am chemat salvarea si de miercuri pana ieri am stat internata la Spitalul de Neuro, unde am stat destul de bine, intr-o rezerva cu o doamna simpatica; in ultima zi + noapte, dupa ce rezerva noastra s-a inundat ne-am mutat intr-un salon de 8 paturi. Cand sa ma asez pe un pat liber, doamna de alaturi imi spune " doamna care statea aici a murit ieri la 6":)), m-am dus aproape alergand desi ma misc mai greu (am codita fracturata) si mi-am luat perna din reverva, ca na, macar sa nu dorm pe perna unei moarte, de parca ar fi contat:)).
M-au investigat peste tot, in afara de coada si cap sunt sanatoasa tun. Am intalnit si doctori extraordinari si doctori mai putin faini, dar!!! asistentele si infirmierele jos palaria pentru toate, desi fac o munca...sunt saloane unde nimeni nu se poate duce la baie...
Si am mai intalnit doua tipuri de oameni - langa patul meu o bunica de la tara, frumoasa, mignona, slaba, cu parul alb, batranica tare, in jur de 87 ani. Manca, se inchina, vorbea asa de frumos, echilibrat si optimist, spunea ca ea si-a incheiat socotelile, parea asa de senina, era imbracata cu o pijama alba cu trandafiri roz cu cordon in talie,  cu parul complet alb prins intr-un coc mic, isi facea patul! in fiecare dimineata, manca si apoi citea ore intregi prospectele la medicamente (nu avea altceva si nici ochelari) si un domn, probabil profesor universitar, doctor, judecator... Saracul era atat de stingher, nici nu stia sa stea pe pat, era atat de neadaptat, de nepregatit incat te apuca plansul uitandu-te la el, ca un print saracit care trebuie sa curete grajdurile dar nu stie cum arata lopata... Boala ne face egali, si oamenii simpli au o capacitate incredibila de adaptare, oriunde pare ca e mediul lor, poate pentru ca ei cad mai de jos...
Intr-o zi cum imi faceam rondul - de la un capat la altul al culuarului am auzit o melodie pe care nu o stie, nu o asculta nimeni si-o ascultam eu cand eram adolescenta. Primul gand a fost ca incep sa am auzenii:D, dar apoi mi-am dat seama ca un barbat 55-65 ani care parea un rocker batran, neadaptat, numai de la el poate fi secretul . Cand m-am dus la baie, l-am acostat (in spital e firesc sa vorbesti cu necunoscuti)
eu: aveti dvs o melodie "Sebastien"?
el "da"
eu"ce bine, ma gandeam ca am auzenii"
Intru la baie si in timp ce faceam pipi aud melodia:)), parabolic sau comic am terminat mai repede si am iesit si cat domnul care statea cu ipodul langa usa baii a tras un chistoc pe scari am stat si am ascultat melodia.  Poate parea o prostie dar mie mi-a dat asa o stare de bine:).

Vreau sa mai spun despre prietenele minunate pe care ma pot baza, pe care Domnul mi le-a dat. Care au stat cu mine ore intregi pe holurile spitalelor (am fost la alt spital pentru ortopedie si cardio) sa astepte investigatiile, care o duc si o aduc pe Ilinca de la gadinita, care m-au sunat, m-au facut sa rad, mi-au adus mancare si creme si luciu de buze:)) "sexy pulp" sa par mai vie, care au inlocuit-o pe mama mea de la stat cu Ilinca si care fac cumparaturi, care si-au convins soacrele sa stea cu copilul meu in cazul in care ma spitalizeaza mai mult si mama mea trebuie sa se duca la scoala... Sunt oameni cu mult mai frumosi decat mine, minunati, pentru care sunt recunoscatoare in fiecare clipa.
Si ca sa inchei, poimaine ma duc sa imi fac un rmn (e singura investigatie pe care inca nu mi-am facut-o) si apoi mai stau acasa pentru ca inca ma simt cam rau.

Si...ca sa intelegeti titlul, cum stateam eu asa in spital cu ochii inchisi si mi se zguduia corpul de voma si rau si ma gandeam ca mor...imi parea rau ca ultima oara cand am fost in Kaufland nu mi-am cumparat un ghiveci cu zambile...
google

sâmbătă, 1 februarie 2014

Jurnalul unei femei simple 26

ingerasul lui Andrei
Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi: Sambata, 1 februarie16 :12
Ma gandesc la un plan pe care il schitez
Sunt recunoscătoare pentru: caldura din casa, cana de cafea cu muuult lapte pe care o beau
Citesc: diverse site-uri
Saptamana care a trecut a fost ger  si am mers pe jos mult (cu taxiul pana la gradinita si apoi coboram Copoul pe jos - masinuta e sub nameti) spre serviciu si mi-am amintit de vremea cand eram studenta - era un ger de abia puteam respira si urcam spre cursuri si coboram la biblioteca. In anul 4 de facutlate am lipsit o singura zi de la biblioteca (in unele zile mergeam de la 9dimineata la 8 seara, mancam la cantina ciorba de legume cu 2 bulci de paine in fiecare zi ) - a fost un an cand am citit muuulte carti faine
Ceea ce sper: sa imi reuseasca planul, sa fiu mai concentrata
Ce mai mesteresc: schitez planul si aceleasi patratele:) pentru o pernuta
Ascult:apa care merge prin calorifere (ce sunet frumos iarna...dupa cel al focului trosnind in soba e urmatorul preferat acum pe ger)
Unul dintre lucrurile mele preferate: diminetile de week-end
Imi doresc: sa fac totul asa cum trebuie, sa tin un regim ca de cand cu frigul parca imi e foame intr-una
Din bucatarie: carne de porc cu brocoli in cuptor si briose pe care le-am facut la prima ora dimineata
Ieri: cafeaua de vinerea cu M.

Astazi: o zi de week-end petrecuta in casa, crosetat, jucat, mancare, ceva dulce...
Pentru maine: putin iesit la zapada, de terminat ceva pentru serviciu

Un citat care imi place:Intreaga lume coalizata impotriva ta nu-ti poate face nici un sfert din raul pe care ti-l poti face tu insuti.
 Va invit la o ciocolata calda si va doresc un sfarsit de week-end plind de cladura si zapadaaa...

google


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...