Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

vineri, 10 octombrie 2014

Jurnalul unei femei simple

Taniusa ne gazduieste jurnalele 
Pentru astazi (data/ora): 10.10.2014
Afarao zi de toamna dintr-o poveste, cu muult soare cernut printre frunze galbene, ca o explozie de muulta lumina si culoare, In seara asta am fost la cineva la tara - in drum spre masina am vazut stelele - ce ciudatenie mai e si viata asta la oras...atatea lumini, toate...artificiale.
Ma gandesc: ca am muulte de facut saptamana care urmeaza si maine mi-as duce copilul sa cascam gura pe la tarabe-Iasul e in sarbatoare e Sf Parascheva in curand - nu prea imi place mie balciul, dar vreau sa privesc totul cu alti ochi acum, de cel putin zece ani n-am mai fost prin oras in aceasta perioada. 
Din locurile de unde invatam: de la viata, ne da lectia potrivita fix cand avem nevoie de ea, nu incearca niciodata sa ne pregateasca in avans, sa ne indoape cu informatii...
Sunt recunoscătoare pentruoamenii pe care mi-i scoate viata in cale, atat de fruuumosi ca-mi scot palaria in fata lor:*
Din bucătărieam cumparat 9kg de urda sarata, asa ca pana la Pasti va fi mancarea de baza:) pentru mine; in rest este ciorbita de vita, multe legume, struguri, mere, rodii, painici cu lapte (milchbroetchen)
Citesc:  ei bine, am citit cateva pagini din mai multe carti extraordinare, dar pentru ca am ajuns in jur de 8-9 seara acasa n-am mai citit nimic, in curand:)
Ceea ce astept (sper): sa se aseze toate:)
Ce mai mesteresc: tot salul
Ascult: o emisiune concurs de voci
În casa...e bine ca acasa
Azi: am citit un reportaj foarte trist despre un copil care a fost dat afara de la ore ca mirosea urat de "doamna" invatatoare"care-l umilea si batea constant si nu a avut curaj sa se duca acasa pentru ca tatal sau il batea tare daca lipsea ca pierdea alocatia de 42 lei, asa ca a stat de-aiurea si a murit inghetat...singur ca un caine. Un copil chinuit de toti adultii, un copil singur, fara nimeni pe lume, care nu avea unde sa se duca...
Unul dintre lucrurile mele preferate: rodiile. Mi-a placut in Israel ca era suc de rodii stors la fiece colt de strada, as vrea sa fie si la noi. Nu neaparat de rodii, de mere ca avem mere, dar se pare ca e mai fain sa-l torni dintr-o cutie...
Saptamana care a trecut: am primit un cadou de la o persoana necunoscuta - cat de minunat sa primesti niste lucruri frumoase si personale de la cineva necunoscut - e magic
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii: sa ma duc la targ cu mama mea si Ilinca, sa ne cumparam ciorapi de lana si turta dulce in forma de inimioare. Un lucru minunat dincolo de toata aglomeratia si traficul infernal si strazile inchise...e faptul ca tot centrul orasului miroase a busuioc
Saptamana viitoare: va fi una foarte aglomerata :) 
O imagine de astazi: nu sunt faine? Ma gandeam sa-mi fac si eu :* Oare cum de nu m-am gandit? Un tutorial aici.

google

9 comentarii:

  1. Acum doua saptamani am fost si noi la cineva la tara si exact cum spui, cand sa ne urcam in masina, am ridicat privirea si am vazut stelele :) Ne-am bucurat ca niste copii...nu le mai vazusem...de nici nu mai stim de cand, de parca la oras nu sunt stele...dar vorba ta, parca-s artificiale toate si pe alea naturale n-ai timp si loc sa le vezi de atata poleiala.
    Nici mie nu-mi plac orasele in sarbatoare, dar ma atrag ca un magnet tarabele cu nimicuri si de fapt abia astept sa merg sa casc gura si sa ma bucur de ele :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si noi am fost si am si cumparat prostioare:), Ilinca era in extaz...dar pana la urma am fost in mall si mi-am cumparat o rochie negra simpla, pe corp pana exact sub genunchi, desi nu era pe nicio lista, de acum astept ocaziile sa o port:)), si

      Ștergere
  2. Imi si imaginez cat de frumos va fi in Iasi zilele acestea, asta dincolo de aglomeratie, desigur. Dar are si marea de oameni farmecul ei incontestabil...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar da numai dumitrite si busuioc si must si mase de oameni si nimicuri de vanzare. Iasul parca avea 400 mii de locuitori, anul trecut au venit la sarbatoare aprox 200 mii...sunt totusi cam multi pentru cateva zile...

      Ștergere
  3. Acum stii cat de minunat m-am simtit eu cand am primit darul de la tine. :D
    Ce ciudat! Nu mi-am inchipuit ca cineva care nu este obligat sa stea inchis intr-o incapere ar putea duce dorul stelelor... Sunt unele nopti in care aici nici degetul n-ai unde-l pune de multe ce sunt.
    Nu imi plac zilele acestea de sarbatoare de prin orase. E prea multa aglomeratie pentru mine... Eu credeam ca nu este accesibila Sfanta decat in aceste zile, dar cand am aflat ca oricand te poti duce acolo am ramas mirata de toata nebunia aceasta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ideea este ca in oras nici nu se vad, din cauza luminilor de la flinare, ferestre, faruri, chiar de ridicam ochii spre cer, dar in genere o facem doar ca sa vedem daca urmeaza sa ploua...in orase oamenii nu vad cerul propriu-zis... Stii ce e ciudat? Ca si iesenii stau la rand la Sfanta in conditiile in care sunt oameni din cealalta parte a tarii care dorm in masini sau in autocare...

    RăspundețiȘtergere
  5. Noi mai iesim din cand in cand, noaptea, din oras special pentru stelute - avem si o intamplare comica legata de asta. Dar, uneori, le vad si de la balcon daca cerul e chiar senin (oricum, in niciun caz atat de multe ca in afara orasului).

    Nici eu n-am inteles, ani la rand, de ce se duc iesenii sa se inchine la Cuvioasa cand o pot face in orice alta zi din an. Dar am citit apoi o explicatie care mi-a schimbat gandurile.
    Sfintii se bucura cand mergem la ei, de ziua lor, si ne fac, la randul lor, daruri neasteptate. Asa cum mergem la un prieten de ziua lui, sa-l felicitam, desi am putea merge la el in orice alta zi din an, si el ne serveste cu bunatati, asa mergem si la sfinti, de ziua lor, cu floricele sau ce dorim noi sa ducem, exact ca la ziua unui prieten drag.
    Ca o mica marturie pentru asta, ca sfintii nu trec cu vederea ziua lor, este o minune a Sfantului Ioan Rusul:
    http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/marturii/asa-sunt-uitati-prietenii
    Apoi chiar si Cuvioasa Parascheva are o minune legata de ziua ei si martor a fost Parintele Cleopa; doua batranele venite din cine-stie ce parte a tarii i-au cusut Sfintei special o pernuta si i-au adus-o. Ajunse la racla s-au inchinat, iar Cuvioasa si-a ridicat capul ca ele sa puna pernuta.
    Am vazut ca iesenii sunt delicati si ca ei merg sa se inchine cand pelerinii inca n-au sosit - in special in prima zi. Orasul este foarte aglomerat si desi nici mie nu-mi prea place asta, ma linisteste si ma bucura gandul ca sunt atatia oameni care vin sa se inchine la un sfant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa stii ca m-am gandit la asta, ca sarbatoarea se tine de sarbatoare nu in alta zi, si stiu pe cineva care a stat la rand si...i s-a indeplinit in mai putin de o luna o dorinta pe care o avea de ani de zile, dar cand ii vad pe pelerini cum dorm prin autocare, prin scari de bloc...ca unii vin si n-au banuti de un ceai... Oricum e minunat cum vin atatia oameni si fac un asa efort mare ca sa se inchine:)

      Ștergere
    2. Imi este si mie mila, mai ales de batranele ... Dar ce altceva i-a manat incoace, desi nu au bani, decat numai dragostea pentru Cuvioasa si, poate, sa-i spuna de vreun necaz fara rezolvare ... Cred ca si-au asumat lucrul asta, ca nu vor avea conditii bune atat cat vor sta, dar mai important pentru ei a fost sa vina aici. La Mitropolie se imparte pelerinilor pachete cu mancare si pahare de ceai sa se incalzeasca.

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...