Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

vineri, 25 iulie 2014

Ce fel de femeie am devenit

Lucrez intr-un mediu nu tocmai cel mai frumos sau cel mai etic desi poate asa ar trebui sa fie. Desi nu fac ce visez ma simt bine in marea majoritate a timpului, de altfel m-am simtit bine la fiecare loc de munca pe care l-am avut, mare parte datorita oamenilor care mi-a fost dat sa-i intalnesc si din fiecare loc am pastrat macar un om drag sufletului meu, un prieten. Fac des observatii colegelor care s-au transformat in scorpii datorita muncii si stresului, solicitarilor cu termen ieri care vin din toate partile, faptului ca toate sunt urgente si importante. Si le spun ca nu e o scuza ca s-au adaptat la mediu.
Eu ma protejez in genere printr-o gura foarte spurcata (am citit si un studiu care mi-a validat faptul ca daca spui cuvinte urate te eliberezi de stres) si imediat redevin zen, nici nu-mi amintesc ca m-am stresat, suparat, enervat. Nu spun persoanelor din fata sau de la telefon, ma descarc cand nu ma aude nimeni...(gen "ce tuta", "tembelo"). Insa astazi cineva ma astepta pe scaun, cineva era la telefon asteptand sa rezolv o problema urgenta si o colega a venit sa-mi ceara o parere, o problema minora. Am repezit-o si ea s-a suparat pe buna dreptate. Mi-am cerut eu scuze dar e a doua oara cand o reped, asa ca nu au tinut scuzele mele. Sa mentionez ca acea colega imi este si prietena?
Acum cativa ani m-am angajat la o banca si cum stateam si invatam de la o fata de la ghiseu o alta o ruga insistent sa o ajute, era vorba de o suma mare de bani si daca facea o prostie era tare aiurea, cu clientul in fata ei. Tipa care ma invata pe mine i-a spus sec "nu vezi ca am treaba? si nu a ajutat-o, fata care ceruse ajutorul avea lacrimi in ochi. In acel moment m-am dus la directorul adjunct si i-am multumit pentru oportunitate dar nu e mediul in care vreau sa lucrez. In acel moment eram tanara, n-aveam rata, aveam curaj stiam ca ma pot angaja oriunde si aveam de ales.
Daca as cantari toate as avea si acum de ales, dar am ales sa devin fata "Nu vezi ca am treaba?"
google

16 comentarii:

  1. Of, Ancuta, asa este, stresul prelungit, oricat am incerca sa ii facem fata, ne transforma uneori fara sa ne dam seama. Eu m-am certat odata atat de rau cu sefa mea de la vremea aia pentru ca tot imi cerea sa stau peste program, incat i-am spus sa se fereasca de mine ca daca o vad pe strada o calc cu masina :))))) Acum rad, dar atunci m-am ingrozit singura de ceea ce devenisem. Totusi, vorba ta cand ai rate, copil de crescut, obligatii, etc e bine sa tragi adanc aer in piept si sa cauti cu rabdare un alt job si abia apoi sa pui punct mediului care te transforma fara voia ta in ceva ce nu iti place.
    Sunt sigura ca prietena ta, oricat de neplacut a fost momentul, va intelege situatia. Te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :* ea a inteles dar eu nu..., sper sa reusesc sa ies din bondarul care-am devenit:)

      Ștergere
  2. Buna ziua Anca.Desi urmaresc blogul tau in mod regulat, e prima oara cand iti las un comentariu.In primul rand ai un blog superinteresant ,iar in legatura cu ce ti-i s-a intamplat eu cred ca o simpla intamplare intr-un moment de stres sau oboseala nu defineste o persoana.Eu cred ca mai mult te defineste tot ceea ce stim despre tine din ce ai scris pana acum-ca esti o persoana cu un suflet imens.Intamplarile in care gresim sau repezim sunt facute ca sa avem unde sa mai muncim in desavarsirea caracterului nostru.Te pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Maria, sper sa fiu in stare sa ma imbunatatesc. Inainte-mi iesea asa de usor, acum parca m-am cam acrit:D si cum corectez una apare alta:)

      Ștergere
  3. Anca, eu cred ca daca ai ajuns sa te vezi in postura fostei colege e semn ca nu ai ajuns asa. Cred de asemenea ca omul care isi vede greseala este pe drumul cel bun al schimbarii. Nu suntem perfecti, mai ales sub presiune cedam usor. Jobul meu e in banca si stiu ca uneori omenia parca dispare din cauza presiunilor. De aceea vreau sa renunt si eu la jobul bancar. Te imbratisez! Cum e la mare?:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost frumos, dar a trecut, apa calda ca ceaiul:). Of tare e greu cateodata, dar om trebuie sa fiu indiferent de imprejurari, sau tocmai in cele stresante, parca imi vine tot mai greu...

      Ștergere
  4. Jobul si stresul te pun uneori in situatii de genul acesta. Una din colegele mele, in momentul in care este stresata isi varsa nervii pe cei din jurul ei (adica noi, colegii) ca apoi sa spuna ca nu o face cu intentie si sa uitam tot ce zice ea la nervi. Dar chiar si neintentionate, cuvintele sau atitudinile dor si nu stii ce pot lasa in sufletul celorlalti. Chiar daca apoi iti ceri scuze, ramane ceva acolo.
    Eu personal lucrez mult cu publicul si de multe ori imi pierd rabdarea. Incerc mereu sa imi controlez nervii si fac ca si tine, dupa ce am inchis telefonul sau a plecat omul...vai de mine ce epitete primeste :))). Astea sunt nevinovate, zic eu, nu ranesc pe nimeni. Si mai am o "arma": cand sunt maxim de stresata vorbesc mult si repede si sunt extrem, dar extrem de amabila. Cumva, nu stiu, ma protejeaza chestia asta.
    Ce vreau sa spun este ca nimeni nu e perfect iar mediul in care lucram de multe ori are influente negative asupra noastra. Se zice ca trebuie sa iti gasesti un echilibru dar e atat de greeuuu.
    Sunt sigura ca esti un om bun iar faptul ca ti-ai pus aceasta problema spune enorm despre tine. Hm..m-a facut sa ma gandesc la atitudinea mea si o reevaluez. Toti gresim, nimeni nu e fara greseala.
    Te imbratisez!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :* trebuie sa ma schimb, sa ma controlez, inainte eram asa de faina fara nici un efort, acum vad ca in loc sa ma imbunatatesc tot mai descopar cate un aspect care nu-mi place la mine:)

      Ștergere
  5. nu e asa de rau cum vezi tu, sunt sigura, dat syresul asta in care traim si muncim ne mai da si batai de cap.
    Esti o scumpa,tu!!! :)
    Concediu placut sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :* multumesc, a trecut, astazi este ultima zi:)

      Ștergere
  6. Imi este usor sa fiu prietenoasa si draguta cand sunt libera si vesela ca o floricica si n-am nicio apasare. Numai ca adevarata rabdare si dragoste imi este testata numai in conditii extreme, iar la serviciu asta inseamna: stres, oboseala, ore multe peste program si situatii urgente de rezolvat.
    In astfel de conditii am dat si eu gres de cateva ori, m-am rastit, am spus ca nu am timp, ca nu pot acum sa ajut etc. Mi-am cerut si eu iertare de la colegele mele de birou cand am gresit fata de ele, ba odata le-am dus si cate un cadouas micut si dragalas, simbolic (de genul ingeras de Craciun din lemn pictat, de la Bamboo) cand mi s-a parut mie ca am facut-o prea lata.
    Greselile astea cred ca ne ajuta sa ne mai scuturam de orgolii; asa ca eu consider ca ne este de folos sa ajungem si in situatii in care sa ne spunem, cu parere de rau, ca "uite cum am ajuns". Tocmai atunci suntem pe calea cea buna. Cand ni se va parea ca suntem prea buni ... atunci e sigur ceva in neregula :))
    De obicei eu ajung sa repet greselile altora atunci cand ma uit la ei si-mi spun in gand: "eu asta n-as face niciodata!" Mi s-a intamplat de zeci de ori si abia asa i-am inteles cu adevarat pe altii.
    Suntem oameni, gresim zilnic, cadem si ne ridicam, cadem iar, dar important e numai ca la sfarsit sa invinga binele si nu raul din noi. Cam suna a cliseu cuvintele mele, dar nu ma pricep altfel sa spun ce cred.

    RăspundețiȘtergere
  7. am lucrat si eu intr-un mediu foarte solicitant insa niciodata nu ne-am repezit unele pe altele, si in nici un caz in fata clientilor! Exista o diferenta intre "Nu vezi ca am treaba?" si "Un pic mai tarziu" sau "Imediat" spus c-un zambet. Prima formulare adauga stres in sensul ca dupa "Nu vezi ca am treaba?" vin ganduri de genul: "Cine se crede sa ma streseze?", in schimb a doua ofera o solutie rezonabila.
    Cred ca ideea este sa ii tratam pe ceilalti asa cum dorim noi sa fim tratati. Daca intr-o anumita situatie te grabesti si nu evaluezi corect situatia colegului tau, si ti se intampla sa ii pici pe cap c-o intrebare aiurea intr-o situatie aiurea, cum vrei sa ti se raspunda? Cu "Nu vezi ca..." sau cu "Un piculet mai tarziu..."?
    Repezirile, mai ales in fata clientilor, se fac pentru a demonstra ierarhia. Pentru ca doar un sef sau cineva c-o pozitie solida in firma, foarte sigur de el, isi poate permite sa repezeasca pe altcineva. Inca nu am vazut o femeie de serviciu repezind un director de exemplu.
    Ierarhia profesionala insa nu are nimic de a face cu cea umana. Calitatea de om consta nu reiese din contractul de munca.
    Eu nu cred ca spunand cuvinte urate se reduce stresul ci ca, din contra, stresul creste. Cum strigi in padure asa ti se intoarce ecoul.
    Acuma daca va suparati pe mine si ma repeziti sa stiti ca merit. Toate cele de mai sus le-am invatat din proprie experienta pentru a nu exista in lumea asta multe greseli pe care eu, personal, sa nu le fi facut. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)stiu ca ai dreptate, inainte imi era asa de usor, venea natural, acum mi-e din ce in ce mai greu sa nu-mi pierd rabdarea, sa fiu calma si pozitiva in orice situatie. Trebuie sa fac ceva cu aceasta iritare pe care pare ca o am tot mai des...

      Ștergere
  8. acuma despre ce femeie ai devenit: ai devenit o femeie faina, cu care mi-ar place sa lucrez si pe care mi-ar place sa o am ca prietena. Esti auto-reflectata si asta e o trasatura ce valoareaza mai mult decat un car de aur.
    Concediu placut! :)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...