Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

marți, 6 august 2013

Zi de sarbatoare si de vacanta



clopotnita



 Aceasta este Biserica unde merg - este o Biserica grandioasa, ca un templu, ca o catedrala si in acelasi timp supla si intima ca o camaruta retrasa. Picturile sunt magnifice, si indeajuns de sterse incat sa faca un tot unitar.

cerul vazut de pe spate
noul meu prieten
 Azi am simtit ca a venit toamna...unii copaci de pe marginea strazii au frunzele uscate; bunica mea zicea ca de Schimbarea la fata incepe toamna... Plec la 7 de acasa vin la 6-7 uneori 8-9 daca am mult de lucru sau daca mai am treaba in oras si in fiecare an (de cativa ani incoace) parca am un soc cand imi dau seama ca e toamna si eu nu am avut timp sa simt vara...Timpul a devenit un produs de lux pe care ni-l permitem tot mai putin (functioneaza ca inflatia, muncim mai mult a sa ne cumparam o masina mai rapida, electrocasnice care sa ne faca treaba, angajam menajere, ducem hainele la spalatorie, bone care sa ne educe copiii si apoi muncim ca sa platim toate acestea...). Cred ca este o normalitate pana la o anumita varsta si responsabilitati, fiecare alegere este constienta si alegem ceea ce e mai important pentru noi :). Uneori dau timpul pentru educatie, pentru vacante, pentru prostioare, pentru vise pe care mi le implinesc :), alteori renunt la multe dorinte ne-necesare doar pentru a sta in liniste si a ma bucura de flecustetele care-mi fac viata mai frumoasa, mai bogata, mai zambitoare (si atunci zic pas la unele proiecte, renunt la avantaje financiare si-mi cumpar timp). De asta-mi si doresc pamant atat de mult...sa stau pe pamant inseamna sa vad cerul mai mult, sa ma odihnesc mai mult, sa vad mai mult, sa aud mai mult, sa simt mai mult, sa traiesc mai mult...
Tot azi, pentru a mai face cate un flecustet care mie-mi face mare placere, am ridicat de la posta panza aceasta nisipie. Sunt tare incantata de ea, cautam de multa vreme asa ceva (vazusem pe bloguri din afara), este din bumbac, este mult mai deasa decat etamina (am pus poza pentru comparatie) si mai structurata, dar nu atat de mica si rara ca panza de goblen. Abia astept sa incep ceva sa vad cum se vede.

8 comentarii:

  1. Of, da...stiu biserica Frumoasa...locuiam atat de aproape de ea, candva, in alta viata...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Eu am descoperit-o relativ recent - acum doi ani...si mi s-a lipit de suflet, aici ma simt bine, ma simt acasa:)

      Ștergere
  2. Si noua ne place la Manastirea Frumoasa, venim mai rar, insa ne e tare drag de parintele si de maici. Poate te cunoastem si pe tine din vedere, cine stie:)

    RăspundețiȘtergere
  3. :) da e un loc plin de binecuvantare si liniste chiar daca e in oras.

    RăspundețiȘtergere
  4. Merge garnisita cu roz sau ceva rosu, chiar si cu oranj.

    RăspundețiȘtergere
  5. :) fix la roz ma gandeam, la fucsia mai exact:D

    RăspundețiȘtergere
  6. buna,as vrea sa stiu de unde ai luat panza din bumbac,ma intereseaza si pe mine.multumesc

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...