Cartea saptamanii - Arta simplitatii, Dominique Loreau

"Si daca singura ta bogatie
Inseamna doar doua paini
Vinde una din ele, si cu acesti ultimi dinari
Ofera-ti niste zambile ca sa-ti hranesti sufletul" - Poem persan

Cunosc oameni care au jumatate de paine si fac asta - aristocratii, cei nascuti cu sange albastru si cei nascuti cu suflet albastru, din familii modeste, dar care sunt aristocrati din fire, care de ultimii 50 lei, in loc sa isi ia 10 kg de cartofi isi vor cumpara o felie de tort, o floare, o carte (stiu ei cine sunt:) si, cei care au bani dar care traiesc ca niste saraci, facand alegeri de proasta calitate, amanand momentul in care sa poata zambi vietii, sa se bucure, sa iubeasca, sa simta ca merita si altceva, ca sunt suficienti de buni pentru a se bucura pur si simplu de frumos, de exclusiv, de unicat (nu ma refer la pretul lucrurilor neaparat ci la alegerea unui lucru, a unui serviciu, a unui loc, a unui moment in locul a 50 de proasta calitate, ca si cum viata lor ajunge sa fie de proasta calitate)

Cum sunt preocupata de simplificare, de simplitate, de organizare, e una din cartile pe aceasta tema pe car le citesc. Prima parte este despre organizarea maldarelor de obiecte, se potriveste mai mult in occident unde oamenii aduna cantitati uriase de lucruri moarte, dar partea a doua este despre eleganta, despre frumuseta unui lucru simplu in linii de o simplitate fara margini in alb si negru. 

https://ro.pinterest.com/pin/457185799651614094/

Principalele idei subliniate de mine, nu sunt originale, le stim cu toatele, dar sunt scrise ordonat si ne amintesc...de noi, de normalitate, de simplitate:
"
- Alimentele fara viata creeaza un corp fara viata.
-Cand ma plictisesc, nu am nevoie de o bucatica de ciocolata ci de o ocupatie.
- A-ti pregati singur mancarea inseamna sa ai grija de sanatatea si frumusetea ta.
-Sobrietatea este saracie voluntara, iar masura bogatiei este ceea ce e necesar si suficient.
-Renuntarea oarba e la fel de stupida ca si viata mondena, in plus, e imposibil de dus la bun sfarsit.
-Simplitatea e un echilibru, presupune sa stii sa apreciezi lumea materiala la justa ei valoare, sa folosesti cu intelepciune banii, timpul si bunurile fizice. A trai corect nu implica privatiuni. Pentru a avea o viata buna, e de ajuns sa adoptam o atitudine pozitia in fata lipsurior si sa nu contam pe lucrurile materiale ca sa fim fericiti.
-In prima parte a vietii, e important sa ne bucuram de toate placerile, sa avem tot ce ne dorim, sa experimentam. Vom putea atunci sa intelegem ca renuntarea este o placere si ca linistea sufleteasca depinde de altceva decat de toate acele mici placeri cotidiene.
-Ocupatiile sedentare duc la depresie, la spleen existential si la disolutie.
-Cand am vazut cum arata calitatea, nu ne mai putem intoarce la mediocritate. Dar in societatea de consum, oamenii nazuiesc tot mai putin la calitate si n-o mai doresc (ea costa, pentru ca nu poate fi produsa decat in cantitati mici, acesta e luxul).
-...nimicurile costa, de fapt, mai mult decat un singur obiect frumos, desigur, are un pret exorbitant, dar va va satisface toata viata si va va face placere de fiecare data cand veti da cu ochii de el."

Nu e o carte care sa dea pe nimeni pe spate, dar spune lucrurilor pe nume intr-un mod simplu si elegant si, daca se mai si muleaza pe ceea ce credem noi despre simplitate si simplificare, atunci e un pas inainte inspre locul unde dorim sa ajungem (in cazu meu imi reconfirma parerea despre lucruri putine si bune si locul unde vreau sa ajung si cat de mult mai am pana ajung acolo).