Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

duminică, 6 ianuarie 2019

All that beauty

Ieri am fost fost la mall sa ma intalnesc cu mama la o cafea. N-am avut unde parca, asa ca am mers o bucata pe jos. Pe podul de peste Bahlui era o femeie in varsta care cersea. Opreste in dreptul ei un Golf atat de murdar incat nici numerele nu i se vedeau.
In el erau trei baietasi cam fiorosi.
Opresc masina in dreptul femeii, (aveam impresia ca au oprit sa-i ceara informatii rutiere), cel din dreapta deschide geamul si-i intinde doamnei cat  putea cuprinde intre palme bancnote mototolite de un leu.
Femeia nu stia ce sa faca la inceput, parea sa nu inteleaga ca toti banii aceia sunt pentru ea:)
N-am mai vazut pe pe nimeni oferind un brat de bani.
Am plecat zambind💗

marți, 1 ianuarie 2019

Cuvantul anului 2019

Azi e prima zi din an. M-am trezit devreme. Am citit din cartea de pe telefon, mai tarziu am coborat jos cu o carte in mana.
Am facut cafea, acelasi ritual al diminettilor de week-end, am citit, am privit pe fereastra mea ca de tren.
Am fereastra noua, dintr-o singura foaie de sticla, nimic nu-mi obtureaza privirea, un vis din copilarie implinit. De pe la 7 ani incolo, de fiecare data cand mergeam cu trenul, imi doream o fereastra ca de tren si in sfarsit am una identica.
Cum cascam gura pe dealuri, m-am intrebat daca as mai avea o zi sau doua de trait, ce as face? As sta. Nu as pierde vremea cu nimic altceva, nici macar n-as citi.
As sta si as fi atenta la toate. As asculta, as privi, m-as infuza cu toata aceasta frumusete. As fi prezenta.
De aceea, cuvantul ales pentru anul acesta este Prezenta. 
Vreau sa fiu mai prezenta in viata mea, a familiei mele, in situatiile de care altfel as fugi si m-as fofila.
Vreau sa fug mai putin, sa ma ascund mai putin, sa evit mai putin.
Vreau sa o raresc cu netul, deja din octombrie am facut progrese, vreau sa o raresc si mai tare, sa ma uit pe tel dupa un program bine stabilit.
Vreau sa tratez lucrurile mai putin superficial.
Vreau sa pun limite si sa aleg unde si cand sa fiu prezenta, atunci cand nu pot spune nu unor situatii si oameni diversi, de fapt imi spun nu mie si copilului meu, familiei, prietenilor, pentru ca timpul si resursele mele sunt limitate.
Sa dea Domnul sa putem fi prezenti in vietile noastre si a celor de langa noi, care au nevoie si a celor la care prezenta noastra le aduce bucurie.
In 2018 cuvantul a fost Determinare.
In 2017 a fost Bucura-te!
In 2016 a fost Schimbare
In 2015 a fost Viata simpla
In 2014 a fost Liniste

luni, 31 decembrie 2018

2018

Ianuarie - primele manusi reusite, dupa tutorialul de pe blogul lui Catrinel

 Februarie ne-a adus un catelus nou. In aceasta poza, unul din lucrurile mele preferate - sa tricotez cu animalutele motaind langa mine
 Martie

Aprilie
Mai
Ultima poza pe care i-am facut-o lui Shuba. Cred ca s-a saturat sa-l tot pozez si si-a luat lumea in cap:). E ciudat cat de tare poate un animal cu care nu interactionezi prea tare, sa-ti lipseasca
Iunie - din cate flori am incercat, muscatelor pare sa le placa cel mai tare la noi
Un concurs de ziua copilului

Proaspat legata:)
Iulie

August

Septembrie

Octombrie





Noiembrie


Decembrie














Ultima poza este de astazi, am inceput un sal nou, e terapeutic sa le impletesc:)
2018 a fost un an bun. De fapt am citit zilele trecute pe facebook ca un an pe care il termini, este un an bun. Si are dreptate. Dincolo de toate, exista boala si moarte, iar noi, care am reusit sa supravietuim, sa ne trezim inca o zi si inca o zi in timp ce altii au ramas pe drum, suntem binecuvantati. Binecuvantati cu toate: diminetile cu aer tare si traficul infernal in drum spre acasa, cu proiecte facute in multe nopti nedormite, cu iubire, cu Dumenzeu, bucurie, verde si ninsoare, carti, familie, prieteni, animalute, flori, cu nadejde, si vise, cu lectii invatate si unele ratate. 
Cu tine, atunci cand iti dai voie sa te auzi.
Anul acesta mi-am dat licenta si astfel am mai urcat o jumatate de treapta inspre ce vreau sa fac, am cunoscut oameni noi si faini, am inceput un master care ma provoaca mult; am invatat lucruri noi:de la copilul meu, de la ceilalti, de la oameni frumosi si mai putini frumosi dar care toti s-au oglindit in mine, pentru fiecare lectie invatata sau ratata.
Copilul meu a crescut mult, chiar zilele acestea mi-am dat seama cat e de mare: a facut singura bradul, eu ma gandeam sa-l lasam minimalist doar cu luminitele din el; mi-a aratat o claritate in gandire pe care eu nu o am din cauza fricilor sau pe care o am acum la 38, nu la 8 ani. Si e si atat de copil: azi a fost cu uratul pe straduta noastra, a venit cu noroi pana in gat, era intr-o stare de bucurie incredibila s-a descaltat si dezbracat de hainele si papucii plini de noroi si s-a gandit ca putem arunca ghetele, ca prea-s murdare (nu si-a imaginat ca le putem spala:))
Am citit destul de mult anul acesta, multe pentru scoala si mai putina beletristica decat mi-as fi dorit, sunt multe carti noi noute care ma asteapta sa le ridic de pe raft si sa le descopar.
Am intalnit oameni noi, mi-am facut prieteni cu ajutorul bloguletului (Irina, Catrinel, Irina), am castigat si o finuta minunata cu ajutorul lui. Am si facut multe de cand am luat o pauza de la el si de la facebook. Mai stau pe Instagram (ancapoveste) daca vreti sa mai vedeti poze din micuteniile vietii noastre.
Va multumesc tuturor care ati fost alaturi de noi si mi-ati scris:) sau doar ati intrat sa vedeti ce facem.
Irina ne provoaca sa ne alegem un cuvant pentru 2019, asa cum o face de cativa ani deja. Maine sper sa scriu despre cel ales de mine. In 2018 acesta a fost determinare si...a fost laitmotivul anului pentru mine:)
Sa aveti un 2019 plin de bucurii. La multi ani!

luni, 8 octombrie 2018

Ramas bun:)

De ceva vreme am scris tot mai rar pe blog.
Astazi mi-am dezactivat contul de facebook asociat blogului.
Nu-l voi sterge, dar voi inceta sa scriu pe el...pe termen nelimitat sau pentru totdeauna:).
Va multumesc fiecaruia in parte celor care m-au citit si mi-au lasat un cuvant de-a lungul anilor.
Sunt recunoscatoare si multumesc pentru oamenii frumosi, buni si interesanti pe care i-am descoperit aici pe blog, cu unii sunt prietena virtuala, cu unii am depasit bariera si i-am cunoscut si in viata reala:).
Sunt recunoscatoare pentru momentele frumoase impartasite cu voi, de momentele pe care am incercat sa le surprind in poze sau sa le pastrez in cuvinte, de pasiuni, de fire, culori, paine.
Multumesc.
Love u all♥️♥️♥️


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...