Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 24 februarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 24.02.2018, ninge tare, imi place cand ninge in week-end si nu trebuie sa plecam nicaieri, pot sta muuult si bine uitandu-ma la ninsoare, totul se aseaza, totul se triaza, totul devine calm ca o meditatie
Sunt recunoscatoare pentru: ninsoarea de afara, primavara din casa (cand am coborat dimineata mirosea toata casa a zambilute)
Ma gandesc: ca ar trebui sa fac ceva sa  mai scap de sentimentul de vina cand spun nu cuiva 
Sper: sa-mi schimb starea, a fost cam proasta zilele astea, de cand a inceput postul, parca toate au luat o razna. Ieri am fost la Leroy Merlin sa-mi cumpar flori, am intrat, luat doua zambilici si o orhidee si am iesit. Cand ma simt rau imi cumpar flori, cand ma simt bine imi cumpar flori:), cam tot timpul imi cumpar flori
Citesc: Daruieste iubirea care vindeca, am ajuns abia la jumatate, merge greu dar are si chestii interesante si adevarate...
In bucătărie: sarmale de post  cu ciuperci si marar uscat fierb pe aragaz, o paine framantata de dimineata creste pe masa, o tarta crumble cu dovleac si alune si o tarta clasica cu piersici sunt mancate pe jumatate. De la 6 sunt treaza si bucataresc:)). Acum astept sa fluiere ceainicul si sa mi fac un ceai de petale de trandafiri;
Ce mai mesteresc: martisoare din fimo, am sa le si pozez, mie mi se pare ca au iesit foarte bine:)
În casa: miroase a sarbatoare la noi, a cald si a bun, afara ninge:)
Aziam bucatarit, citesc, martisorim
Saptamana care a trecuta fost ok...ieri am fost libera, o zi de concediu - 
Dimineata in piata dupa graunte la gaini, Doamne oare cum stau oamenii aceia in asa frig.Eu am mers 150m de la piata la masina, am intrat, am dat caldura la maxim si am stat sa-mi revin; la pranz am fost la scoala Ilincai , la poarta erau 20 de bunice ce-si asteptau nepotii:), ce imagine draguta. 
Am iesit cu doua prietene, am refuzat o rugaminte a cuiva desi era total nedreapta si nu pot scapa de sentimentul de vinovatie, de asta si bucatarelile mele extraordinare de astazi. Oare de unde vine sentimentul acesta de vinovatie...la un moment dat credeam ca mor de bunatate , dar de fapt cred ca e altceva, docilitate si fa pe plac si nu supara, nu deranja...complianta...n am idee, ar trebui sa l identific, ca toata viata numa cu vini am trait, unele reale, dar cele mai multe inchipuite.
Un citat: "Dragostea vie inseamna insa o munca temerara si rezistenta, aproape ca o stiinta" Fr Karamazov (ar trebui sa citez toata cartea, sunt fascinata:))
O imagine: 


n-am reusit sa pozez tarta cu dovleac cum trebuie, dar e o prajitura de post exceptionala, as spune ca cea mai buna si mai sanatoasa (fara margarina);  n-am lumina buna si mi-a fost lene sa scot camera:), am folosit doar telefonul de la Craciun incoace.
 Reteta de aici; am inlocuit zaharul de cocos cu zahar normal si  nucile pecan cu niste arahide crude (cu gust de fasole), ca asta aveam,dar se pot folosi orice alune/nuci -arahidele coapte au devenit foarte bune:)

duminică, 18 februarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 18.02.2018, ninge, frig,astept cu disperare primavara
Sunt recunoscatoare pentru: prieteni vechi si noi, books 50:)) al elefantului
Ma gandesc: ca ar trebui sa ma apuc de invatat, dar inca n-am chef, sunt prea multe carti faine de citit:))
Sper: post cu folos, cu bucurie si rugaciune, cu lipsa de stat aiurea pe net. Voi folosi doar whatsup si mess de la facebuke
Citesc: Daruieste iubirea care vindeca la recomandarea Irinei. Cum o termin ma intorc la Fratii Karamazov, mi am cumparat si Aviatorul si am vazut la Claudia o carte de care am auzit numai review-uri bune O viata marunta. O astept la reduceri si pentru aprilie am de cumparat O suta de rochii, atat pentru Ilinca cat si pentru mine:)). Am vazut filmul Minunea (Ilinca citeste cartea). De doua ori m-am uitat la el si am plans bine;). 
In bucătărie: ciorba de vacuta pentru Ilinca si un bors de legume pentru mine :) (postul poate n a inceput, dar ma asigur ca nu mor de foame...), bulci cu maia (a vazut Ilinca pe un post de bucatareli), haloumi, cus cus si a fost o salata care datorita faptului ca avea si mar, a ajuns la gaini. E prima oara cand pun mar, am vazut o reteta care parea interesanta, dar n-am prevazut ca marul oxideaza foarte repede.
Ce mai mesteresc: incerc sa finalizez fularul roz:), am facut nsite masnusi faine dupa tutorialul lui Catrinel, am sa vi le arat, le am uitat la job, am martisorit din fimo, desi Ilinca zice ca i e rusine sa duca la scoala martisoare facute de noi, cand o sa aiba snur si o sa fie pe o hartiuta o sa si schimbe parerea:), eu oricum nu mi-o schimb: ori astea ori un martisor dulce.
În casa: e cald si ieri a fost si curatel:)), azi nu se mai cunoaste
Aziam citit, martisorit. Azi a nins incredibil de frumos, am stat o perioada afara sub fulgi si am ascultat slujba de la biserica. Se auzea ca si cand era la noi in curte, din cauza ninsorii era o liniste perfecta in sat, nimic nu misca, se auzea doar vocea preotului. Ce fain ca au pus difuzoare la biserici:)
Saptamana care a trecut a fost ok
Un citat: "Intr-una din cele mai mari ironii ale obezitatii, cu cat cantareste mai mult, cu atat mai mult devine invizibila ca persoana pentru oamenii din jurul ei. Cine poate critica un om care nu exista?" Daruieste iubirea care vindeca
O imagine:
aluat normal de paine 1:2:3, cu un ou, lapte si unt si putin zahar (cand framantam a vazut Ilinca o emisiune culinara cu bulci si am reframantat aluatul, adaugand ou, unt, zahar, lapte si faina. Cred ca pufosenia e data de impaturirile feicarei bulcute

am facut poza doar ca sa invit o prietena la masa, dar prea mi-au palcut culorile si soarele:)

la zece ani, cand am intrat in clasa a cincea, Mihaita mi-a dat acest inel (bine, unul identic), cu care n-am idee ce s-a intamplat. Zilele trecute o colega care-si facuse curat in bijuterii il purta, am vrut sa il cumpar, dar mi l-a daruit:)

sâmbătă, 10 februarie 2018

Perspective 2

Pentru ca am o prietena care adopta si tocmai a vazut un copil cu o boala genetica grava, am urmarit o discutie de pe un grup de adoptii care avea acest subiect: putinta de a adopta un copil al carui mama are o boala psihica extrem de grava, cu posibilitati destul de mari sa o mosteneasca.
Ca toti parintii si cei care adopta isi doresc un copil "numai sanatos sa fie". Din afara e usor de presupus, dar, cand esti pus in fata unei decizii pe viata, lucrurile nu sunt niciodata simple. Pe de o parte e dorinta de a avea un copil, pe de alta putinta si limitele de a putea avea un copil cu cerinte speciale.
Sunt niste decizii sfasietoare pentru fiecare persoana/cuplu, decizii care nu trebuie judecate, ci doar sustinute de cei din jur (nu prin sfaturi).
Dintre toate comentariile, unde fiecare isi spunea povestea, putinta, neputinta, unul m-a frapat.
O doamna povestea cum au luat ei decizia de a adopta o fetita a carei mama avea cea mai groaznica boala psihica, desi doctorul le spusese de predispozitia pe care o are ca sa o mosteneasca.
Au ajuns acasa si...s-au gandit ca...daca va face boala, ar fi mai bine sa-i aiba pe ei alaturi decat sa treaca singura prin asta.

Perspective

Cum ma duceam eu la job si ascultam radioul, aud ca in Iasi, un barbat de 45 ani a injunghiat un adolescent care manca seminte in mijlocul de transport in comun.
Primul gand a fost "bine i-a facut", iar al doilea "iar apare Iasul la stirile de la ora 5".
Sunt impotriva violentei, dar mancatul de seminte in public este o violenta la fel de mare ca oricare; oricum aveam impresia ca in Iasi nu se mai practica acest sport...dar se pare ca inca unii (conationali ce-i drept) il mai practica. Deci...clar ma duc sa i fac galerie domnului care a luat atitudine.
Ajung la job si ma intreaba colega mea daca am auzit ce s-a intamplat cu sotul lui X, ca a injunghiat un adolescent in autobuz. Doamna X are trei copii, dintre care unul a fost coleg cu Ilinca. Ma gandesc la cei trei copii si la doamna al carei sot momentan e arestat pentru 30 zile. Mi se pare o mare tampenie ce a facut el... Dintr-o data, parca as lasa-o mai moale cu galeria.



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...